Cu o lungime de circa patru kilometri, Faleza din Galați este cea mai întinsă de pe cursul Dunării. Amenajată în anii ’60 și transformată radical în 1976-1977, când a găzduit primele tabere internaționale de sculptură în metal, această promenadă rămâne una dintre cele mai emblematice zone de relaxare ale orașului. Astăzi, faleza așteaptă modernizarea, dar până atunci continuă să fie un loc iubit de localnici și vizitatori, deopotrivă admirat și criticat. „Dacă vrei să vizitezi Faleza Dunării, recomand intrarea pe la «Elice»”, spune un localnic. „Au început să tundă iarba de pe versant, dar încă nu au ajuns la «Fructul Soarelui», în dreptul parcului "Viva", pe unde am coborât eu.” Peisajul de pe faleză este pitoresc, dar se poate și mai bine. Deși zona pietonală este curată și îngrijită, scările dintre faleza superioară și cea inferioară păstrează urmele nepăsării: șervețele aruncate prin tufișuri, sticle lăsate de tineri - semne ale lipsei de educație civică, dar și ale unei curățenii superficiale. „Curat pe pietonala de sus, curat și pe faleză, dar am impresia că cei ce se ocupă de curățenie nu ajung niciodată pe trepte”, observă același localnic. „Aceleași veșnice șervețele din boscheți și sticle rămase după tineri.” Malul Dunării, odinioară un spațiu cu deschidere amplă spre apă, a devenit tot mai greu de explorat. Tufișurile crescute haotic blochează vizibilitatea, iar accesul pare rezervat pescarilor și celor ce caută discreție. Adrian Dincă, pescar din Galați, vine frecvent pe faleză. Pentru el, e un loc aproape de casă, perfect pentru relaxare: „Vin destul de des la pescuit, cam o dată, de două ori pe săptămână... Aici la Dunăre vin mai mult singur. Îmi place cum e amenajată Faleza, mai puțin nesimțirea oamenilor. Aproape toată lumea care vine pe aici, chit că vine la pescuit, să se relaxeze sau să se plimbe, lasă câte ceva - de la chiștoace de țigări până la ambalaje mari.” În ciuda temperaturilor ridicate, mulți gălățeni ies la plimbare, cu bicicletele sau la alergat, adăpostindu-se sub puțina umbră care ajunge în zona pietonală. Întreținerea spațiilor verzi se face greu, cu resurse minime - doi angajați de la Gospodărire Urbană au primit sarcina de a tunde faleza. Înaintează și ei cum pot, dar în doi este dificil să acoperi o suprafață atât de mare. În zona locului de joacă, atmosfera este paradoxală: veselie amestecată cu disconfort. Structurile din plastic strălucesc sub razele soarelui și devin imposibil de folosit. „Toboganele, oricât de atractive ar fi, nu le poţi atinge, că te ard. Leagănele - aceeași poveste”, ne spune o mămică. Deși au fost plantați câțiva copaci, mulți s-au uscat, iar spațiul a rămas fără protecție împotriva soarelui. Vizitatorii din alte orașe sunt impresionați de frumusețea naturală a falezei. Ana Pașcalău, din Cluj, o descrie cu entuziasm: „Prietenul meu e cu serviciul în Galați și l-am însoțit. E prima dată când sunt în Galați. E superbă Faleza Dunării. Mi se pare că sunt în Grecia. Pare o oază de relaxare pe care noi nu o avem în Cluj. Cred că ar putea fi exploatată turistic, are un potențial foarte mare.” În ciuda farmecului aparte, semnele neîngrijirii persistă. Sculpturile metalice, unele ruginite, așteaptă restaurarea promisă. Printre ele, ”Capriciile Ielelor” rămâne greu accesibilă, din cauza brăduților plantați de cel care a închiriat spațiul alăturat, în ciuda sesizărilor repetate ale gălățenilor. Cornelia și Mărioara Zaharia, care vizitează frecvent faleza, oferă o perspectivă realistă și atașată emoțional: „Cum să nu ne placă Faleza, nu e a noastră? Ieșim cât de des putem. Faleza noastră este singura de pe malul Dunării care este pe trei trepte... De îmbunătățit, cred că treptele ar trebui reparate și statuile ruginite, strică tot aspectul. Dar în rest este frumos, îngrijit, văd că tot timpul se curăță iarba. Așteptăm de la modernizare refacerea statuilor, dar verdeața este păcat să o taie.” Modernizarea, după cum anunța ”Viața liberă” pe 5 iunie, a fost scoasă la licitație. Proiectul - evaluat la 32,8 milioane de euro - promite o transformare amplă: alei pietonale, piste de biciclete, locuri de joacă, zonă pentru animale de companie, foișor pentru evenimente, fântână arteziană, pasarelă metalică, chiar și o zonă deltaică cu plante specifice, în acord cu statutul Galațiului de poartă de intrare în Delta Dunării. Adrian Dincă speră însă ca transformările să fie echilibrate și adaptate comunității: „Sper doar să nu taie prea mulți copaci. Pot să facă ce vor pe lângă ei... Sper să fie esplanadă, sper să fie și pentru familie, și pentru copii, și pentru animale de companie, și pentru pescuit.”