Elveția își reevaluează neutralitatea în contextul crizei de securitate din Europa
Update cu 11 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Elveția își reevaluează neutralitatea în contextul crizei de securitate din Europa
După o perioadă de 500 de ani de neutralitate, un raport elaborat de experți, publicat joi, recomandă Elveției o colaborare mai apropiată cu Uniunea Europeană și NATO, conform unor surse din presă. Studiul subliniază impactul negativ al statutului de neutralitate asupra vânzărilor de armament și sugerează că această poziție trebuie reconsiderată în lumina războiului din Ucraina.
Elveția, care nu dorește să se implice activ în conflicte, se confruntă cu o dilemă: dorința de a rămâne neutră și aceea de a profita din vânzările de arme. Aceste valori opuse și teama că președintele rus Vladimir Putin reprezintă un pericol pentru întreaga Europă îndrumă țara spre o reevaluare a propriei strategii de apărare.
Raportul, realizat de un grup de experți care include diplomati, foști oficiali și un fost șef al armatei Elveției, propune guvernului elvețian să dezvolte o „capacitate de apărare comună” în colaborare cu UE și NATO. De la invazia Ucrainei de către Rusia, neutralitatea Elveției a devenit un subiect de discuție heated atât pe plan intern, cât și extern, fiindcă presiunea de a-și clarifica poziția continuă să crească.
Un alt aspect important menționat în raport este scăderea vânzărilor de armament din Elveția, care s-au redus cu 27% în 2022. Politicile stricte de export și absența cererilor din partea unor țări aflate în război, cum ar fi restricțiile legate de vânzarea către Ucraina, contribuie la această cădere. „Interdicția de reexport trebuie să fie ridicată,” se specifică în document.
Chiar înainte de publicare, acest raport a stârnit controverse, fiindcă partidele de opoziție îl acuză pe Viola Amherd, ministrul apărării și securității, de favorizarea unor susținători ai NATO. E de așteptat ca documentul să întâmpine dificultăți în a fi acceptat în Parlament, în special de către partidele pacifiste și cele naționaliste de dreapta.
Experți în securitate precum Jean-Marc Rickli spun că raportul subliniază clar că Elveția susține în continuare valorile occidentale, dar se așteaptă la intense dezbateri interne legate de propunerile de colaborare militară cu NATO și UE. Subliniază faptul că analiza nu înseamnă o renunțare totală la neutralitate, ci mai degrabă un apel la consolidarea legăturilor cu aceste organizații în domeniul apărării și exercițiilor militare.
De asemenea, se propune ca cheltuielile militare să crească la 1% din PIB până în 2030, în prezent fiind la 0,76%. Raportul face apel la o „apărare globală”, care implică mobilizarea întregii societăți, nu doar a forțelor armate, pentru a fi pregătită pentru un eventual conflict.
Recent, guvernul elvețian și-a exprimat dorința de a se alinia mai mult cu NATO și UE, incluzând participarea la proiecte de cooperare în domeniul mobilității militare și al apărării cibernetice. Experții subliniază necesitatea ca Elveția să își demonstreze angajamentul în fața partenerilor europeni pentru a beneficia de ajutoare în caz de nevoie.
