Arheologii descoperă detalii noi despre cea mai veche bătălie din Europa

Valea verde din jurul râului Tollense, localizată în nord-estul Germaniei, este văzută ca un loc idilic pentru iubitorii de natură, dar pentru arheologi, acest sit reprezintă cel mai vechi câmp de luptă din Europa. O echipă de cercetători este pe cale să dezvăluie secretele unei mari bătălii care a avut loc acum 3.250 de ani, conform informațiilor publicate.

Totul a început în 1996, când un arheolog amator a descoperit un os ieșit din malul râului. O serie de săpături efectuate în 2008 a dus la descoperirea a mii de oase și sute de arme, rămase neatinse de mii de ani. Printre artefactele recuperate se numără zeci de vârfuri de săgeți din bronz și silex, care oferă noi perspective asupra războinicilor implicați în acest conflict din Era Bronzului. Unele săgeți au fost găsite încă înfipte în rămășițele luptătorilor căzuți.

Un nou dig, care facilita traversarea râului Tollense și care fusese construit cu 500 de ani înainte de bătălie, ar putea fi o cauză posibilă a conflictului, conform spuselor lui Thomas Terberger, coautor al studiului. „Digul făcea probabil parte dintr-o rută comercială importantă. Controlul acestei situații ar fi putut fi un motiv crucial pentru conflict”, a explicat Terberger.

Cu toate acestea, lipsa dovezilor care să indice existența unor mine pentru extracția metalelor sau a sării în acea perioadă face ca teoria rutei comerciale să fie, în opinia lui Barry Molloy, profesor la University College Dublin, puțin plauzibilă. Molloy afirmă că motivele unui război pot fi diverse, subliniind că „a fost vorba despre un grup care dorea să își impună controlul politic asupra altuia – o chestiune veche de când lumea – pentru a obține resurse în mod sistematic, nu doar pentru a profita de pe urma altora”.

Analiza rămășițelor umane și a artefactelor scoase la lumină sugerează că aproximativ 2.000 de oameni au fost implicați în această bătălie. Este posibil ca în regiunea înconjurătoare să mai existe multe oase umane nedescoperite, aparținând altor victime. Potrivit cercetărilor, luptătorii foloseau scuturi pentru a se proteja de săgețile venite din față, dar erau vulnerabili în cazul unui atac din spate.

Savantii au avut o înțelegere greșită asupra dimensiunilor bătăliilor din Era Bronzului, crezând că acestea erau de mică amploare, implicând doar zeci de războinici localnici. Totuși, descoperirile de la Tollense contestă această teorie, Molloy afirmând: „Avem multe dovezi de crime în masă și chiar de macelăria unor întregi comunități, dar aceasta este prima dată când vrieții demonstrează că erau războinici, nu familii întregi în migrație.”