Viitorul economic al României, sub semnul întrebării

La începutul săptămânii viitoare, România va afla direcția sa pentru anii următori, fie către Uniunea Europeană și NATO, fie spre Rusia și o revenire la anii '80. Noul președinte, indiferent cine va fi, se va confrunta cu mari provocări sociale și economice. Conform datelor prezentate de INS, PIB-ul țării a crescut doar cu 0,8% anul trecut, iar avansul din primul trimestru al acestui an a fost de doar 0,2% comparativ cu aceeași perioadă din 2024.

În urma primului tur al alegerilor prezidențiale, mulți investitori, atât străini cât și locali, au început să părăsească piața valutară. Acest lucru a determinat euro să atingă, joia trecută, un maxim istoric de 5,1222 lei. Banca centrală a intervenit pentru a stabiliza situația, vânzând aproximativ 6 miliarde de euro și sterilizând lichiditatea din piața monetară. Această acțiune a dus la o creștere a dobânzilor interbancare și a indicelui ROBOR, notează surse de specialitate.

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor a împrumutat recent 867 milioane de lei printr-o emisiune de titluri de stat, având o scadență în aprilie 2026. Valoarea programată a fost inițial de 500 milioane de lei, iar Trezoreria a acceptat un randament mediu ponderat de 8,34% pe an. De asemenea, euro era tranzacționat în intervalul 1,1172 - 1,1228 dolari, în timp ce investitorii urmăresc evoluția negocierilor comerciale dintre Statele Unite și China.

În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,5335 la 4,5554 lei. Media francului elvețian a scăzut ușor, de la 5,4412 la 5,4394 lei, iar cea a lirei sterline a scăzut de la 6,0523 la 6,0511 lei. În plus, prețul gramului de aur a scăzut de la 471,3738 lei la 463,9693 lei, ca urmare a deprecierii metalului prețios, care se tranzacționează acum între 3.120 - 3.194 dolari/uncie.