Șeful ANAF: și produsele din gospodărie influențează estimarea gap-ului de TVA

Șeful ANAF: și produsele din gospodărie influențează estimarea gap-ului de TVA

Recent, conducerea ANAF a declarat că produsele realizate în gospodărie, precum „gemul făcut acasă de bunica”, sunt luate în calcul la estimarea diferenței de TVA la nivel național. Această afirmație deschide o dezbatere asupra locului autoconsumului în economia românească și cum ar trebui tratat în raportările fiscale.

România pare să trăiască în două economii simultan: una fiscalizată și una tradițională, firească. Economia începe în cămară, cu ouăle culease din coteț, laptele muls, brânza și murăturile pregătite în casă. Acest tip de activitate nu reprezintă economie la negru, ci o datorie culturală și un mod de viață rural, bazat pe continuitate și instinct de supraviețuire.

Autoconsumul înseamnă nu doar hrană, ci și muncă neremunerată și schimburi de sprijin reciproc în comunitate. Repararea acoperișului „la o bere”, culesul viei cu familia sau alte activități se desfășoară într-un sistem economic neînregistrat, dar adesea mai corect decât multe contracte oficiale. Potrivit Institutului Național de Statistică, românii obțin lunar echivalentul a peste 450 de lei din producția proprie destinată consumului în familie.

Viata-libera.ro notează că problema nu constă în gospodari, ci în metodologia de calcul a gap-ului de TVA. „Autoconsumul nu poate fi pus în același tabel cu evaziunea de TVA. Cămara bunicii nu e carusel fiscal”, spun experții. Dacă ANAF dorește să lupte cu frauda fiscală, ar trebui să o facă în piețe, nu în casele oamenilor, deoarece un astfel de demers ar deveni absur și incorect.