Investiții importante necesare pentru dezvoltarea porturilor fluviale de la Dunăre

Infrastructura fluvială din porturile de la Dunăre necesită investiții semnificative pentru a fi dezvoltată. De asemenea, tarifele trebuie restructurate pentru a permite o utilizare eficientă a porturilor și pentru a valorifica potențialul transportului fluvial, care este mai ieftin și mai puțin poluant. Aceste informații sunt menționate într-un studiu realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din cadrul Consiliului Concurenței, conform viteatalibera.ro.

CSDN a analizat organizarea și administrarea infrastructurii de transport fluvial, precum și activitățile economice din fiecare port de la Dunăre, inclusiv porturile din Galați, Tulcea și Brăila, gestionate de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime (CN APDM) Galați. Scopul acestei analize a fost identificarea unor noi oportunități de dezvoltare care să crească competitivitatea transportului fluvial în România.

Referitor la regia autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, aceasta joacă un rol important în asigurarea navigației pe Dunăre, având atribuții stabilite conform prevederilor Convenției de la Belgrad.

În ceea ce privește APDF Giurgiu, din cele 23 de porturi pe care le administrează, doar 11 au avut activitate de trafic de mărfuri între 2021 și 2023, majoritatea fluxului de marfă având loc în 5 porturi. În plus, multe dintre acestea sunt încă la un nivel de dezvoltare rudimentar, fără utilități de bază, cum ar fi apă, energie electrică sau canalizare.

În schimb, toate cele nouă porturi administrate de APDM Galați sunt conectate la rețeaua electrică, iar două din ele, Tulcea și Măcin, sunt în curs de reabilitare. Totuși, doar patru dintre porturi sunt racordate la rețelele de apă și canalizare.

"CN APDM Galați are un grad de utilizare a suprafeței portuare de 86,07% pentru porturile fluvio-maritime și de 74,26% pentru porturile interioare", adaugă sursa citată. În cazul porturilor administrate de autoritățile locale, investițiile sunt aproape inexistente, cu doar câteva administrații implicate în dezvoltarea infrastructurii.

Raportul subliniază că porturile românești sunt administrate atât de companii naționale, cât și de locale, ceea ce duce la o diversitate în administrarea acestora și creează dificultăți în stabilirea tarifelor. De asemenea, administrarea unui port de mai multe entități, cum ar fi în cazul portului Brăila, unde sunt implicate trei organizații diferite, complica și mai mult lucrurile.

CSDN consideră că este necesară reorganizarea administrării porturilor, având în vedere ineficiența actuală. Se recomandă ca porturile fluviale, în special cele din rețeaua TEN-T, să fie administrate de o singură entitate, iar altele să fie desființate sau să treacă în administrarea autorităților locale sau a operatorilor privați, asemenea modului în care se procedează în țările din Uniunea Europeană.