Parlamentul lituanian, membru NATO cu granițe la Rusia și Belarus, a adoptat marți amendamente legislative pentru ca armata să poată neutraliza mai rapid dronele ce amenință spațiul aerian național. Modificările vizează legea aviației și statutul privind utilizarea forței militare, pentru reacții prompte și eficiente.
Premierul polonez Donald Tusk a comunicat marți decizia de a redeschide granița cu Belarus, închisă la începutul lunii septembrie din cauza exercițiilor militare comune între Rusia și Belarus. Aceste manevre au durat între 12 și 16 septembrie și au generat îngrijorări în statele baltice și în Polonia.
O comisie a Parlamentului European a propus marți să nu ridice imunitatea lui Peter Magyar, liderul opoziției din Ungaria, și a eurodeputatei italiene Ilaria Salis. Guvernul maghiar condus de Viktor Orban ceruse această măsură în legătură cu două anchete penale distincte.
Autoritățile americane au anunțat marți destructurarea unei rețele compuse din peste 300 de servere și 100.000 de cartele SIM, care ar fi putut afecta grav telecomunicațiile din New York. Aceasta a avut loc chiar înaintea reuniunii Adunării Generale a ONU.
Traficul aerian a fost blocat la aeroporturile din Copenhaga și Oslo după detectarea unor drone în spațiul aerian, forțând închiderea ambelor aeroporturi și perturbarea zborurilor, ceea ce a lăsat mii de pasageri blocați. Ursula von der Leyen spune că este vorba de un „tipar” de atacuri amenințătoare.
Pe TikTok a devenit viral fenomenul „RaptureTok”, care anticipează o profeție apocaliptică a sfârșitului lumii în septembrie 2025. Hashtagul „rapture” include peste 318.000 de postări, iar mulți utilizatori cred că în această perioadă va avea loc „Răpirea” celor credincioși, iar unii renunță la locurile de muncă.
Rusia a negat implicarea în incidentul de luni seara de la aeroportul din Copenhaga, unde mai multe drone au determinat suspendarea traficului aerian pentru patru ore. „De fiecare dată auzim acuzaţii fără fundament”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Deputatul iranian Mohsen Zangeneh a afirmat recent, la televiziunea de stat IRIB, că Iranul a testat cu succes prima sa rachetă balistică intercontinentală (ICBM). Cu doar câteva zile în urmă, pe cerul țării a fost observată o urmă specifică lansării unei astfel de rachete, atribuind-o testului ICBM-ului.
Un apropiat al premierului slovac Robert Fico a exprimat nemulțumirea față de inițiativa Uniunii Europene de a construi un „zid anti-drone” la granița estică, fără includerea Slovaciei și Ungariei. Vicepreședintele parlamentului Tibor Gaspar a întrebat retoric: „Ce rost are să construim o barieră defensivă în Polonia și România, dar nu și în Ungaria și Slovacia?”.
Guvernul de la Chișinău a răspuns oficial după ce Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a susținut că Uniunea Europeană intenționează să „atace Republica Moldova pentru a desanta trupe spre Odessa”. Autoritățile moldovene au condamnat aceste acuzații drept „o reacție isterică” a spionilor ruși.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis un avertisment puternic Rusiei, susținând că Alianța este „pregătită și dispusă să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat”. El a calificat provocările Moscovei drept „iresponsabile” și „inacceptabile”.
Kremlinul a calificat drept negativă reacția Poloniei, care a avertizat că va doborî orice aparat de zbor rusesc care îi va încălca spațiul aerian. „Noi avem o poziţie foarte responsabilă”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, precizând că avioanele ruse respectă normele internaționale și nu ies din limitele stabilite.