Update 10 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Pe 12 martie 2021, poetul și academicianul Nicolae Dabija pleca dintre noi, lăsând în urmă o moștenire literară profundă și valoroasă. S-a născut pe 15 iulie 1948, în satul Codreni, raionul Cimișlia, iar părinții săi, Trofim Ciobanu și Cristina Dabija, au avut o influență esențială în formarea sa spirituală și culturală. Mama sa, o creștină devotată, recita duminica poezii de Eminescu și povestiri despre voievodul Ștefan cel Mare, având un impact profund asupra dezvoltării talentului său artistic.
Nicolae Dabija a mărturisit cu nostalgie despre copilăria sa, amintindu-și de atmosfera din casa bunicilor care era plină de cărți. A început să viseze la cariera de poet de tânăr, rugându-l pe Dumnezeu să-i ofere aceea „pană de înger” pentru a-și exprima gândurile. Citează el: „Credeam că poetii scriu cu pana de inger”.
În 1966, a început studiile la Facultatea de Jurnalism de la Universitatea de Stat din Chișinău, dar a fost exmatriculat în anul III din cauza activității sale proromânești. A povestit despre acel an în care a stat în satul său natal: „Fără acel moment dramatic, biografia mea ar fi fost incompletă”. A reușit să intre apoi la Facultatea de Filologie și a început să scrie pentru diverse publicații, aducând la lumina povești și fapte istorice îngropate de imperiile care au dominat Basarabia.
În 1977, a fost recompensat cu Premiul Tineretului pentru volumul său de debut, „Ochiul al treilea”, iar banii câștigați i-a folosit pentru a săpa o fântână în satul natal, care poartă numele său. Asemenea fântânii biblice, aceasta va aduce nu doar apă, ci și inspirație și credință pentru localnici.
Nicolae Dabija a fost un susținător activ al limbii române, luptând pentru recunoașterea acesteia ca limbă de stat în R. Moldova, în ciuda opoziției întâmpinate. Conform unor surse, el a avut o influență considerabilă asupra societății din Basarabia, adunând oamenii săi în jurul unui nume comun și a unei identități naționale: „O Țară spune aceeași rugăciune, ca să ne dea la toți același nume”.
La patru ani de la încheierea călătoriei sale pământești, fiii săi continuă lupta pentru promovarea valorilor sale literare și culturale. Doina Dabija, fiica sa, se află acum la conducerea revistei „Literatura și Arta” și își onorează astfel părul lui Nicolae. Acesta rămâne o voce distinctă în tradiția literară română, iar cuvintele sale continuă să inspire. Poetul și jurnalistul va fi mereu amintit ca o stea în constelația limbii române, iar moștenirea sa va dăinui de-a lungul timpului. Dumnezeu să-l odihnească!
Începând cu 1 februarie 2026, ora 08:00, până la 4 februarie 2026, ora 07:59, Primăria Galați va organiza o nouă sesiune pentru atribuirea locurilor de parcare de domiciliu și reședință rămase vacante. Detalii despre amplasamente și condițiile de rezervare sunt disponibile pe platforma Primăriei.
Pe 26 ianuarie 2026, a avut loc întrevederea anuală a Organizaţiei Casei de Ajutor Reciproc a clerului şi salariaţilor bisericeşti la Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, conform spuselor părintelui Rareş Bucur. Evenimentul a reunit membrii organizaţiei pentru a discuta despre activităţile desfăşurate în slujba comunităţii.
Unul dintre cele mai moderne adăposturi din Galați a fost inaugurat în vara anului 2025, fiind situat la subsolul Căminului J al Universității „Dunărea de Jos”. Conform informațiilor furnizate de viata-libera.ro, investiția a depășit 22,7 milioane de lei și reprezintă un exemplu de bună practică în ceea ce privește condițiile de siguranță în situații de urgență.
Asociația Tehnopol Galați își propune să contribuie semnificativ la sănătatea mediului prin proiectul european „Know what you breathe: Mobilizing Communities for Air Quality in the Black Sea Basin” (Știi ce respiri: Mobilizarea comunităților pentru calitatea aerului în bazinul Mării Negre). Această inițiativă va permite cetățenilor să verifice în timp real calitatea aerului din bazinul Mării Negre, conform viata-libera.ro.