Update 8 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Pe 12 martie 2021, poetul și academicianul Nicolae Dabija pleca dintre noi, lăsând în urmă o moștenire literară profundă și valoroasă. S-a născut pe 15 iulie 1948, în satul Codreni, raionul Cimișlia, iar părinții săi, Trofim Ciobanu și Cristina Dabija, au avut o influență esențială în formarea sa spirituală și culturală. Mama sa, o creștină devotată, recita duminica poezii de Eminescu și povestiri despre voievodul Ștefan cel Mare, având un impact profund asupra dezvoltării talentului său artistic.
Nicolae Dabija a mărturisit cu nostalgie despre copilăria sa, amintindu-și de atmosfera din casa bunicilor care era plină de cărți. A început să viseze la cariera de poet de tânăr, rugându-l pe Dumnezeu să-i ofere aceea „pană de înger” pentru a-și exprima gândurile. Citează el: „Credeam că poetii scriu cu pana de inger”.
În 1966, a început studiile la Facultatea de Jurnalism de la Universitatea de Stat din Chișinău, dar a fost exmatriculat în anul III din cauza activității sale proromânești. A povestit despre acel an în care a stat în satul său natal: „Fără acel moment dramatic, biografia mea ar fi fost incompletă”. A reușit să intre apoi la Facultatea de Filologie și a început să scrie pentru diverse publicații, aducând la lumina povești și fapte istorice îngropate de imperiile care au dominat Basarabia.
În 1977, a fost recompensat cu Premiul Tineretului pentru volumul său de debut, „Ochiul al treilea”, iar banii câștigați i-a folosit pentru a săpa o fântână în satul natal, care poartă numele său. Asemenea fântânii biblice, aceasta va aduce nu doar apă, ci și inspirație și credință pentru localnici.
Nicolae Dabija a fost un susținător activ al limbii române, luptând pentru recunoașterea acesteia ca limbă de stat în R. Moldova, în ciuda opoziției întâmpinate. Conform unor surse, el a avut o influență considerabilă asupra societății din Basarabia, adunând oamenii săi în jurul unui nume comun și a unei identități naționale: „O Țară spune aceeași rugăciune, ca să ne dea la toți același nume”.
La patru ani de la încheierea călătoriei sale pământești, fiii săi continuă lupta pentru promovarea valorilor sale literare și culturale. Doina Dabija, fiica sa, se află acum la conducerea revistei „Literatura și Arta” și își onorează astfel părul lui Nicolae. Acesta rămâne o voce distinctă în tradiția literară română, iar cuvintele sale continuă să inspire. Poetul și jurnalistul va fi mereu amintit ca o stea în constelația limbii române, iar moștenirea sa va dăinui de-a lungul timpului. Dumnezeu să-l odihnească!
La Catedrala arhiepiscopală din Galați continuă pelerinajul închinătorilor la sfintele moaște, cu ocazia sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul municipiului și al Eparhiei Dunării de Jos. În baldachinul amenajat lângă Catedrală, credincioșii pot vedea moaștele Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, alături de cele ale Sfântului Andrei și ale Sfinților Tămăduitori.
Vineri seara, Galațiul a fost animat de o atmosferă plină de agitație, muzică și arome de grătar în Grădina Publică, transformată în acest sezon într-un spațiu festiv luminat și decorat cu ornamente deja familiare. Evenimentul a atras mulți vizitatori, în special familii cu copii, dornici să admire sărbătoarea și decorațiunile.
În municipiul Galați, biserica de pe platforma siderurgică Liberty, având ca ocrotitor spiritual pe Sfântul Apostol Andrei, a aniversat 23 de ani de la sfințire sâmbătă, 29 noiembrie. Evenimentul a fost marcat prin săvârșirea Sfintei Liturghii, la care au participat conducerea fabricii, muncitorii și numeroși credincioși.
Cu ocazia sărbătoririi Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul orașului Galați și al Eparhiei Dunării de Jos, sunt organizate și anul acesta mai multe evenimente educaționale și sociale. Printre acestea se remarcă „Pelerinajul luminii” din 29 noiembrie, care adună studenți și elevi teologi.