Conform datelor analizate de ZF, piaţa muncii din România reflectă o economie divizată între regiuni cu niveluri foarte diferite ale integrării în munca salariată. Doar 27,1% din populaţia rezidentă la nivel naţional este angajată, însă judeţele Cluj şi Timiş depăşesc pragul de 40%, în timp ce zone precum Botoşani sau Teleorman înregistrează valori sub 20%, ceea ce arată disparităţi majore între regiuni.
👉Disparităţi mari în ponderea populaţiei salariate pe judeţe
La nivel naţional, doar puţin peste un sfert din populaţia rezidentă este salariată, un indicator-cheie al sănătăţii economice a judeţelor. Potrivit ZF, judeţele Cluj şi Timiş conduc topul, cu peste 40% din locuitori angajaţi în sectorul salariilor. Clujul are o rată de 41,4%, adică peste 288.000 de angajaţi la o populaţie de aproape 697.000 de oameni, urmat de Timiş cu 40,6%, echivalând aproximativ cu 271.000 de salariaţi la 667.000 de locuitori.
Pe locurile următoare se află judeţele Sibiu, Braşov şi Ilfov, cu procente importante ale populaţiei angajate. Braşovul ocupă poziţia a patra, cu 35,8% din populaţie salariată, respectiv 200.591 de angajaţi la o populaţie totală de 560.030 de persoane. Aceste cifre indică un grad ridicat de integrare în piaţa muncii şi o economie locală susţinută.
👉Zone cu număr redus de angajaţi arată probleme economice
La capătul opus al clasamentului, judeţele Botoşani, Vaslui, Giurgiu, Teleorman şi Călăraşi se confruntă cu o pondere redusă a populaţiei ocupate. În Botoşani, de exemplu, doar 16% dintre locuitori sunt angajaţi, un semnal clar al dificultăţilor economice din regiune. Aceste cifre evidenţiază disparităţi majore între zonele prospere şi cele cu probleme pe piaţa muncii.
Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers, subliniază pentru ZF că „Aceste date sunt extrem de relevante pentru a înţelege sănătatea economică reală a unui judeţ. Ponderea salariaţilor în totalul populaţiei este unul dintre cei mai buni indicatori ai capacităţii unei economii locale de a genera valoare, venituri stabile şi sustenabilitate pe termen lung”.
