Începând de la 1 august 2025, membrii Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) nu vor mai primi indemnizații pentru participarea la ședințele acestei structuri consultative. Măsura, adoptată în ședința de joi, 24 iulie, a Guvernului, a fost anunțată de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, și este prima dintr-o serie de acțiuni menite să reducă cheltuielile administrative la nivel local, relatează Digi24. Conform Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), activitatea desfășurată în cadrul ATOP, atât în ședințele plenare, cât și în cele ale comisiilor, va fi neremunerată. În trecut, membrii acestor organisme beneficiau de indemnizații de ședință stabilite de consiliile județene sau de Consiliul General al municipiului București, în cuantumuri ce variau între 5 și 10% din indemnizația lunară a președintelui consiliului județean sau a primarului general. „Reducem costurile serviciilor publice cu aproape 22 milioane de lei pe an, iar economiile pentru 2025 sunt de 6,8 milioane de lei”, a declarat ministrul Cseke Attila. Diferențele mari între județe, lipsa unui criteriu unitar de stabilire a indemnizațiilor și rolul pur consultativ al ATOP au fost principalele argumente în favoarea acestei decizii. În unele cazuri, costurile erau semnificative: un membru ATOP din județul Arad putea încasa până la 2.500 de lei pentru o singură ședință, în timp ce în Sălaj suma era de aproximativ 1.000 de lei, iar în Alba - în jur de 1.600 de lei. Într-un județ, cheltuielile lunare pentru această structură puteau ajunge la 50.000 de lei, iar anual depășeau 600.000 de lei. ATOP este o structură fără personalitate juridică, organizată la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, care reunește reprezentanți ai consiliilor județene, ai Jandarmeriei și Poliției. Deși nu are putere decizională, activitatea sa are ca scop îmbunătățirea eficienței serviciului Poliției Locale în comunitate.
„Imaginați-vă că, preț un an de zile, noi ar trebui să rămânem cu strada desfundată și să le explicăm cetățenilor de ce nu se mai asfaltează. Ideea înghețării sau intrării în conservare a unor astfel de proiecte înseamnă de fapt și de drept o cheltuială suplimentară”, a declarat primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, într-o intervenție telefonică în emisiunea „România politică”, de la Prima News. Edilul-șef a criticat, în numele PSD,
.
Dacă premierul Ilie Bolojan va pune cruce finanţărilor prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, Consiliul Judeţean Galaţi nu are motive să-şi facă griji. Potrivit datelor pe care instituţia ni le-a transmis, a atras deja aproximativ 98 la sută din suma totală disponibilă, de 140 milioane de lei, care i-a fost alocată pentru trei investiţii majore în infrastructura rutieră a judeţului. Aşa cum aţi putut afla din ziarul „Viaţa liberă”,
.
Şase localităţi din județul Covasna care au suferit pagube semnificative în urma inundaţiilor din luna mai vor primi un milion de lei de la Consiliul Judeţean Galaţi. În oraşul-staţiune Covasna vor ajunge 350.000 de lei, iar comunele Dobârlău, Boroşneu Mare, Chichiş, Zagon şi Ozun vor primi câte 130.000 de lei fiecare. Fondurile vor fi folosite pentru refacerea infrastructurii şi pentru sprijinirea familiilor afectate. Potrivit unui bilanţ al ISU Covasna, inundaţile
.
„Invit pe mari iubitori de natură la Gârboavele. Fraților, vă rog frumos: la pădure! Orașul e cu betoane”, răbufnea, recent, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, la adresa gălăţenilor care critică ori se arată îngrijoraţi cu privire la modul în care urmează a fi modernizată Faleza Dunării. Numai că şi în Pădurea Gârboavele se fac investiţii şi modernizări care necesită defrişări. Iar îngrijirea pădurii presupune şi plantări, dar şi îndepărtarea arborilor
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.