Seceta afectează grav agricultura din Serbia și regiunea Balcanilor
Update cu 11 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Seceta afectează grav agricultura din Serbia și regiunea Balcanilor
Rastislav Pucovski, un fermier din Backi Petrovac, nordul Serbiei, se confruntă cu efectele devastatoare ale secetei. Un pumn de boabe de soia vestede, de dimensiunea unor boabe de piper, îngrijorează fermierii din zonă. "Totul este complet uscat. Nu știu cum vom vinde ce vom strânge," a declarat Pucovski, în vârstă de 48 de ani.
Serbia și alte țări din Balcani au experimentat cea mai călduroasă vară din istorie, cu temperaturi ce depășesc 40 de grade Celsius, iar inundațiile repetate au dus la o scădere semnificativă a rezervei de apă, afectând cultura de porumb și soia.
În contrast, viticultorii din Balcani ar putea beneficia de aceste condiții, deoarece vremea secetoasă a crescut concentrația de zahăr în struguri. Cu toate acestea, produsele precum porumbul, floarea-soarelui și majoritatea legumelor au suferit pagube considerabile. Agricultura contribuie cu aproximativ 6% la Produsul Intern Brut al Serbiei, iar estimările preliminare sugerează o scădere de până la 20% a producției de porumb pe hectar.
Un factor major al problemei este lipsa accesului la apă. Istoric, Serbia a avut parte de precipitații abundente, astfel că doar 1,4% din suprafața agricolă este irigată. Branislav Gulan, un analist economic, estimează că țara va avea nevoie de investiții de sute de milioane de euro pentru a ajunge la media globală de 17% din suprafața agricolă irigată. Din cauza secetei, veniturile fermierilor ar putea scădea cu aproximativ 500 de milioane de euro în acest an.
Problemele nu se limitează la Serbia; în Bosnia-Herțegovina, se preconizează că producția de porumb la hectar s-ar putea reduce la jumătate, atingând 4,5-5 tone, conform expertului Dragan Mandic. Dejan Jovanovic, un fermier din regiunea Bijeljina, s-a confruntat cu distrugerea în totalitate a recoltei sale de porumb, menționând că "frunzele porumbului sunt de culoare albă, iar boabele sunt minuscul".
În acest an, culesul viei în Balcani a fost drastic modificat. Producătorii au fost obligați să recolteze strugurii mai devreme decât de obicei, iar deși unele recolte vor fi mai mici, calitatea strugurilor va fi mai bună. În regiunea Ilok, estul Croației, fermierii au început să recolteze strugurii pe timpul nopții pentru a evita fermentarea rapidă cauzată de căldură. "Este mai bine să îi recoltăm noaptea pentru că nu este atât de cald", a afirmat Darko Sili, un viticultor din zonă.
Aceasta anunță o recoltă cu aproape o lună mai devreme decât de obicei și, conform purtătoarei de cuvânt Vesna Stajner de la podgoria Ilocki Podrumi, producția ar putea fi cu până la 30% mai mică. În Kosovo, culesul a început și el în august, fiind cu o lună mai devreme decât în anul precedent. Nebi Duraj, responsabil la podgoria Stone Castle, afirmă că "nici măcar străbunicii noștri nu își amintesc ca strugurii să fie culeși atât de devreme".
Peisajul nu este însă complet sumbru, iar calitatea vinului este așteptată să fie mai bună grație conținutului ridicat de zahar, care se transformă în alcool. "În următorii ani, atunci când veți căuta un vin, cereți unul din 2024", recomandă Nebi Duraj, evidențiind că acest an va aduce o recoltă deosebită pe segmentul vinurilor.
