România, țara în care dreptul la avort rămâne o luptă dificilă pentru femei

Accesul femeilor la întreruperea voluntară de sarcină în România este adesea blocat de refuzuri medicale bazate pe motive religioase și morale. Chiar și după peste 30 de ani de la legalizarea avortului, pacientele se confruntă cu respingeri repetate în spitalele publice sau private, ajungând să fie tratate cu indiferență sau ca „bucăți de carne”.

Mai multe cazuri din diverse clinici din Iași și alte orașe arată că femeile sunt nevoite să caute soluții alternative, deseori la prețuri prohibitive în sistemul privat. „Avem multe situații în care la stat ni se spune că medicii nu fac avort, dar fac la privat și asta înseamnă efectiv că femeia e văzută ca o marfă”, explică Andrada Cilibiu de la Centrul FILIA, citată de digi24.ro.

Pe lângă bariera financiară, trauma psihologică este o problemă serioasă, iar multe paciente se confruntă cu stigmatizare și lipsă de sprijin. Refuzurile generoase în spitale sau farmaciile care nu eliberează medicamentele necesare sunt doar o parte a dificultăților. Psihologul Carmen Ioniță subliniază că „dacă mama e copleșită, atunci nici copilul nu știu cât de multe șanse are să se dezvolte sănătos”.

În acest context, Ministerul Sănătății recunoaște dificultățile accesului la întreruperile de sarcină și susține informarea regională, însă admite că nu există o legislație clară care să oblige medicii să efectueze această procedură. Organizațiile pentru drepturile femeilor cer măsuri concrete pentru asigurarea accesului efectiv, precum existența cel puțin a unui medic disponibil în fiecare spital, plafonarea tarifelor și transparența în gestionarea refuzurilor.