Nicușor Dan susține că revenirea lui Trump schimbă relația Europei cu SUA și ridică provocări pentru democrații

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat într-un interviu pentru Politico că lumea politică s-a schimbat odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, iar Europa trebuie să se adapteze priorităților economice ale acestuia, care domină față de considerentele morale. De asemenea, șeful statului atrage atenția asupra riscurilor pe care această nouă ordine le implică pentru democrațiile europene și punctează vulnerabilitățile liderilor europeni în gestionarea acestui context.

👉Schimbări în relația dintre Europa și SUA sub administrația Trump

Începând cu revenirea lui Donald Trump în ianuarie 2025, relația dintre Europa și SUA a fost redefinită. Trump a diminuat sprijinul financiar și militar pentru Ucraina, a impus taxe suplimentare Uniunii Europene și a criticat dur conducerea europeană, pe care a numit-o „slabă”. Nicușor Dan susține că, potrivit Politico, unul dintre marile semne de întrebare rămâne dacă există încă o alianță transatlantică solidă în aceste condiții. „Lumea s-a schimbat”, afirmă președintele, ilustrând cum s-a trecut de la o abordare bazată pe moralitate la una mult mai pragmatică, orientată pe interese economice.

Președintele român observă că liderii europeni au început să recunoască această schimbare și caută să dezvolte strategii adaptate realității actuale. Însă, el menționează și un aspect îngrijorător: sprijinul manifestat de administrația americană pentru partidele populiste de dreapta din Europa și implicarea acestora în orientarea politicii europene conform agendei mișcării MAGA, inclusiv în domenii precum migrația. Nicușor Dan acceptă drept legitimă exprimarea unor poziții politice, însă avertizează împotriva influențelor nedemocratice, exemplificând cu finanțarea presei europene, asemănătoare cu mecanisme folosite de Rusia.

👉Provocările interne și regionale în contextul tensiunilor europene

În discuția asupra percepției unor lideri europeni ca fiind „slabi”, Nicușor Dan recunoaște existența unui „sâmbure de adevăr” în această critică, evocând lentețea deciziilor europene în momente cruciale. Un exemplu îl reprezintă lungile negocieri și summitul tensionat privind finanțarea ajutoarelor pentru Ucraina, care au durat până după miezul nopții. Totuși, chiar și o Uniune Europeană fragmentată a adoptat măsuri majore, cum ar fi împrumutul comun de 90 de miliarde de euro destinat sprijinirii Ucrainei în următorii doi ani.

Șeful statului subliniază că România joacă un rol important în sprijinul operațional pentru Ucraina, în special prin portul Constanța și antrenamentele militare pentru forțele ucrainene desfășurate pe teritoriul țării. Referitor la incidentele cu drone rusești care au traversat spațiul aerian românesc, Nicușor Dan consideră că aceste aparate „nu au fost trimise intenționat pe teritoriul nostru”.

Nicuşor Dan a obținut funcția de președinte în mai 2025, într-un context de tensiune politică și după anularea alegerilor din 2024, eveniment care a accentuat scepticismul cetățenilor față de democrație, mai notează Politico. În primele șase luni de mandat, el a recunoscut că a fost nevoit să implementeze reduceri nepopulare în sectorul public pentru a îmbunătăți deficitul bugetar și a admis că pe teme majore, precum combaterea corupției, progresul a fost limitat. De asemenea, a promis reforme în Justiție și a atras atenția asupra faptului că oamenii din vârful politicii adesea deservesc interese înguste, în detrimentul binelui public.

Totodată, președintele a afirmat că este necesară o mai bună informare a publicului cu privire la motivele anulării alegerilor din 2024 și a anunțat un raport detaliat în următoarele două luni. El a mai explicat impactul campaniilor de dezinformare rusești, care durează de peste un deceniu și influențează un număr mare de europeni înainte ca informațiile false să poată fi combatute oficial. În plus, Nicușor Dan a transmis un mesaj important: liderii europeni nu trebuie să atribuie toate nemulțumirile politice Bruxelles-ului, pentru că acest lucru alimentează populismul, și a remarcat că sistemul european este în realitate mai democratic decât percepția publică, deși cetățenii nu resimt suficient acest aspect.

În final, referindu-se la summit-urile europene care adesea se întind pe ore întregi, președintele consideră că, deși temele discutate sunt relevante, dezbaterile tind să fie prea lungi, câștigând astfel un caracter extenuant.