Impactul hranei și apei asupra supraviețuirii umane

Consumul regulat de alimente și apă este crucial pentru existența umană. Deși o persoană poate supraviețui fără hrană timp de până la trei săptămâni, absența alimentelor pe termen lung poate provoca infometare. Importanța consumului de hrană este evidentă, iar cercetările arată că organismul începe să își schimbe funcționarea după doar opt ore fără mâncare.

Pentru o sănătate optimă, o alimentație variată și echilibrată este esențială, contribuind la reducerea riscurilor de malnutriție. De asemenea, aportul de apă este vital, fără de care viața pe Pământ nu ar fi posibilă. Conform Academiilor Naționale de Științe, Inginerie și Medicină din SUA, bărbații ar trebui să consume aproximativ 3,7 litri de lichide pe zi, iar femeile 2,7 litri.

Fără apă, corpul poate funcționa doar aproximativ patru zile. Chiar și fără mâncare, o persoană poate supraviețui timp de câteva săptămâni, atâta timp cât are apă. Însă, lipsa hranei determină consecințe negative asupra organismului mult mai repede decât s-ar crede. În timp ce omisiunea sesiunilor de masă izolate are un impact minor, alimentația insuficientă pe termen lung afectează grav sănătatea fizică și mentală.

Primul semn de malnutriție este scăderea nivelului de zahăr din sânge, care poate provoca letargie și slăbiciune. Chenul stomacului este un alt indiciu clar al foamei, care apare din cauza contracțiilor stomacului gol. În cele mai extreme cazuri, abținerea de la mâncare și apă pe termen lung conduce la infometare.

Cât de mult timp poate o persoană să supraviețuiească fără hrană depinde de mai mulți factori, inclusiv starea generală de sănătate, sexul și compoziția corporală. Potrivit World Data, femeile din SUA au o speranță de viață medie de 81,4 ani, în timp ce pentru bărbați această valoare este de 76,3 ani. Femeile, având începuturi favorabile, pot supraviețui mai bine în condiții dificile, cum ar fi foametea.

Cei care au un procent mai mare de grăsimi corporale pot rezista mai mult timp, deoarece organismul utilizează aceste rezerve pentru energie în caz de foamete extremă. Acest proces duce, însă, la pierderi severe de masă musculară, întrucât organismul își epuizează rezervele de proteine pentru energie, afectând inima, ficatul și rinichii.

Infometarea are la bază subnutriția, survenită atunci când indivizii nu consumă suficiente calorii pentru nevoile energetice ale corpului. Aceasta poate provoca diverse afecțiuni, cum ar fi anemia sau beriberi, în funcție de nutrienții lipsă. Pe măsură ce avansează procesul infometării, metabolismul scade și organismul devine incapabil să își regleze temperatura, iar funcțiile esențiale se afectează.

În stadii finale de infometare, oamenii pot suferi de halucinații, convulsii, pierderea părului și umflarea abdomenului, un semn notabil la copiii malnutriți. În cele din urmă, dacă organismul nu mai poate genera suficientă energie pentru a lupta împotriva infecțiilor, inima poate ceda.