Curtea Europeană a Drepturilor Omului respinge cererea lui Călin Georgescu
Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Curtea Europeană a Drepturilor Omului respinge cererea lui Călin Georgescu
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis în unanimitate să respingă, pe 6 martie, cererea lui Călin Georgescu, care contesta anularea alegerilor prezidențiale din România programate pentru 8 decembrie 2024. Decizia este considerată definitivă, conform unui comunicat oficial al curții.
Într-o hotărâre anterioară, pe 21 ianuarie, CEDO a refuzat o altă solicitare a lui Georgescu, care dorea suspendarea deciziei Curții Constituționale (CCR) de anulare a alegerilor, până la soluționarea definitivă a cazului. "Curtea a declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă", a anunțat CEDO.
Conform CEDO, obligațiile impuse statelor contractante se referă la organizarea alegerilor pentru legislativ, neaplicându-se, de regulă, șefului de stat. În plus, curtea a precizat că nu există indicii că atribuțiile președintelui României ar face din acesta parte a "corpului legislativ".
În cererea sa, Călin Georgescu a invocat, printre altele, articolul 3 al Protocolului nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la dreptul la alegeri libere. Fostul candidat a susținut că anularea procesului electoral a fost nelegală și disproporționată, bazată pe acuzații nefondate.
Judecătorii CEDO au stabilit că România nu trebuie să răspundă la cererile formulate în baza articolelor referitoare la dreptul la un proces echitabil și libertatea de exprimare. Georgescu a contestat, de asemenea, că decizia CCR a fost adoptată într-un mod netransparent și a subliniat lipsa unui recurs împotriva acesteia.
Pe 21 ianuarie 2025, CEDO a decis, de asemenea, că cererea lui Georgescu de a suspenda decizia CCR a fost respinsă. "Curtea a reamintit că dreptul de a candida în alegeri este un drept politic care nu se referă la drepturi civile sau decizii penale", se arată în comunicatul CEDO.
Călin Georgescu a încercat să redeschidă turul II al alegerilor prezidențiale printr-o acțiune la Tribunalul Uniunii Europene, însă aceasta a fost considerată "vădit inadmisibilă".
Decizia CEDO aduce clarificări importante asupra statutului alegerilor și al atribuțiilor președintelui României, în contextul normelor europene privind drepturile omului, subliniind limitele privind implicarea acestuia în procesul legislativ.
