Rusia va trebui să răspundă pentru crimele de război din Ucraina, afirmă Josep Borrell

Josep Borrell, șeful în exercițiu al diplomatiei europene, a declarat că Rusia trebuie să răspundă pentru crimele de război comise în Ucraina și să compenseze distrugerile provocate, indiferent de viitoarele negocieri de pace. „Pacea, pentru a fi reală și nu doar un armistițiu, trebuie să fie echitabilă și durabilă”, a subliniat Borrell. El este primul oficial european de rang înalt care a vizitat Ucraina după alegerea lui Donald Trump în Statele Unite, iar promisiunea acestuia de a încheia războiul în 24 de ore stârnește temeri în rândul ucraineanilor că ar putea fi obligați să cedeze teritorii Rusiei.

În timpul vizitei în regiunea Cernihiv, Borrell a lansat un avertisment pentru cei care susțin că războiul ar trebui să se încheie cât mai repede posibil, indiferent de circumstanțe. „Ceea ce contează este ca acest conflict să se încheie într-un mod care să permită tragerea la răspundere, nu doar o reconstrucție economică, ci ca fiecare să fie responsabil pentru faptele sale”, a declarat oficialul european.

Declarațiile lui Borrell au fost făcute după o vizită la o școală din satul Iahidne, unde 300 de civili au fost ținuți prizonieri timp de o lună în condiții inumane de către trupele ruse, după invazia din 2022. Autoritățile ucrainene au raportat că 11 persoane au murit în timpul acestei captivități, care s-a încheiat doar după ce trupele ruse s-au retras.

Borrell a sugerat că activele în valoare de 300 de miliarde de dolari, aparținând Rusiei și înghețate de Occident, ar putea fi folosite pentru reconstruirea Ucrainei post-conflict. „Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru a acoperi daunele și pentru a compensa persoanele afectate de invazia rusă”, a adăugat acesta.

În timpul campaniei, Donald Trump a pus sub semnul întrebării continuitatea ajutoarelor americane pentru Ucraina, afirmând că ar putea încheia războiul „în 24 de ore”, dar fără a detalia cum. De la începutul invaziei, autoritățile ucrainene au deschis aproximativ 140.000 de dosare pentru crime de război.

Președintele rus Vladimir Putin și alți oficiali militari de rang înalt sunt vizați de mandate de arestare emise de Curtea Penală Internațională. Deși mai mulți militari au fost judecați în contumacie în Ucraina, responsabilizarea celor vinovați rămâne o provocare. Kievul vrea ca problema urmăririlor penale împotriva Rusiei să fie inclusă într-un eventual acord de pace, iar eforturile de înființare a unui tribunal internațional nu au avut succes, deși parteneri precum Uniunea Europeană și Statele Unite au sprijinit Ucraina în strângerea de probe și desfășurarea de anchete.