Andrzej Duda părăsește funcția în această săptămână, după două mandate ca președinte al Poloniei, în care a condus una dintre cele mai polarizate perioade din istoria țării după 1989, acționând mai puțin ca un șef de stat independent și mai mult ca „długopis”, sau omul de încredere, al liderului de dreapta Jarosław Kaczyński, liderul partidului Lege și Justiție, comentează TVPWorld. Karol Nawrocki, istoric şi boxer amator aliat al preşedintelui american Donald Trump, va depune miercuri jurământul pentru un mandat de cinci ani în funcţia de preşedinte al Poloniei. Învestirea sa nu-l va face probabil prea fericit pe premierul Donald Tusk, un adversar politic cu care va trebui să coabiteze, dar pe de altă parte, nici noul şef al statului - al şaselea ales în mod direct de la căderea comunismului în Polonia - nu va avea zile prea uşoare, riscând să fie urmărit de o serie de controverse, între care un scandal din trecutul său de suporter huligan şi un altul legat de o tranzacţie imobiliară ce a declanşat deja o anchetă penală, relatează POLITICO. Victoria la limită obţinută în alegerile din iunie de Karol Nawrocki - un naţionalist, aliat deschis al preşedintelui american Donald Trump şi susţinut de George Simion – a dat o lovitură puternică perspectivelor politice ale coaliţiei de guvernare conduse de centristul pro-european Donald Tusk. Această coabitare ameninţă să blocheze agenda legislativă a celei de-a cincea ţări ca mărime din UE şi să încetinească eforturile de restabilire a statului de drept, care au dus la tensionarea relaţiilor dintre Varşovia şi Bruxelles. Există însă eforturi de a găsi un teren comun între Nawrocki şi centrişti în domenii precum apărarea, unde toată lumea este de acord că Rusia este inamicul. „Victoria candidatului de dreapta la alegerile prezidenţiale a schimbat radical dinamica politică a Poloniei, zădărnicind planurile coaliţiei liberal-centriste de a relansa agenda de reforme”, a scris Aleks Szczerbiak, profesor la Universitatea din Sussex, specialist în politica poloneză. În vârstă de 42 de ani, Nawrocki îi succede lui Andrzej Duda, susţinut şi el de partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), care a încetinit agenda lui Tusk. Nawrocki promite să fie şi mai agresiv, în speranţa de a prezenta guvernul ca fiind ineficient şi de a pregăti terenul pentru revenirea PiS la putere în 2027, la următoarele alegeri generale. Ben Stanley, politolog la Universitatea SWPS din Varşovia, crede că Polonia se va confrunta cu o luptă în următorii doi ani între Nawrocki şi Tusk. Ales în 2015 ca europarlamentar puțin cunoscut, Duda nu a ajuns niciodată la înălțimea funcției prezidențiale. În schimb, el a legat funcția de prioritățile și retorica partidului naționalist al lui Kaczyński, folosindu-și autoritatea constituțională nu pentru a modera conflictul politic, ci pentru a-l accentua, scrie TVPWorld. Descrierea Poloniei de către Duda ca fiind încă dominată de elitele postcomuniste și având nevoie de o reînnoire radicală a găsit ecou la un număr suficient de alegători pentru a-i asigura președinția și a pregăti terenul pentru victoria parlamentară a PiS în același an. El a amplificat diviziunile de lungă durată privind istoria, de la menținerea în viață a afirmațiilor nedovedite că dezastrul aerian de la Smolensk din 2010 a fost un complot rus, până la promovarea unei legi privind discursul despre Holocaust în 2018, care a fost ulterior abrogată sub presiunea Statelor Unite și a Israelului. Pe plan intern, el a instalat loialiști în Curtea Constituțională, erodând rolul acesteia de control al puterii guvernamentale. În străinătate, a urmat o politică de confruntare cu UE. Președinția sa lasă în urmă un peisaj politic mai fragmentat decât atunci când a preluat funcția. Moștenirea sa cea mai durabilă ar putea fi faptul că predă Președinția conservatorului Karol Nawrocki, nu ca gardian al Constituției și simbol al unității naționale, așa cum era intenționat, ci ca instrument de polarizare politică, scrie TVPWorld. Totul pare pregătit pentru o confruntare furtunoasă Nawrocki-Tusk. O recentă remaniere a cabinetului a adus în funcţii guvernamentale persoane cu poziţii anti-PiS, semnalând intenţia lui Tusk de a-l înfrunta pe Nawrocki. Noul ministru al Justiţiei, Waldemar Żurek, un fost judecător persecutat de PiS pentru opoziţia sa faţă de modificările judiciare, a început deja să îi îndepărteze pe judecătorii promovaţi de PiS. „Este doar încălzirea”, a comentat ironic Donald Tusk pe reţelele sociale, reacţionând la indignarea din tabăra PiS. Nawrocki l-a numit, la rândul său, pe Tusk „cel mai slab prim-ministru din 1989”, referindu-se la anul în care a căzut comunismul. Un domeniu cheie în care sunt probabile confruntări este efortul continuu al lui Tusk de a anula schimbările aduse sistemului judiciar de către guvernul PiS anterior, care au dus la îngheţarea de către Bruxelles a miliarde de euro din fondurile UE, din cauza îngrijorărilor legate de regresul în materie de stat de drept. Tusk a recuperat banii în schimbul promisiunilor de a restabili normele democratice. Cu toate acestea, el a înregistrat puţine progrese în restabilirea independenţei judiciare şi în demiterea judecătorilor acuzaţi că ar fi fost numiţi în funcţii necorespunzător. De vină au fost lentoarea guvernului său şi rezistenţa din partea lui Duda. Nawrocki va continua probabil să blocheze astfel de schimbări. „Guvernul va avea mari dificultăţi în a anula schimbările judiciare ale predecesorului său, Partidul Lege şi Justiţie”, a scris Szczerbiak. Şi au apărut deja avertismente din partea Bruxelles-ului. „Este important ca instituţiile să continue să urmărească reformele pentru o separare reală a puterilor”, a declarat Ana Catarina Mendes, vicepreşedinta Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, care a condus anul trecut un raport privind statul de drept în Polonia. Nawrocki, care poate propune legi în calitate de preşedinte, a promis să promoveze măsuri populare, cum ar dublarea venitului net impozabil pentru persoane fizice – o idee abandonată de guvernul Tusk din cauza preocupărilor legate de deficit. „Nawrocki va dori cu siguranţă să pună guvernul într-o poziţie dificilă, prezentând propuneri în concordanţă cu promisiunile anterioare ale guvernului sau cu obiectivele sale politice, pe care guvernul nu le-a îndeplinit”, a declarat Stanley. Nawrocki s-a angajat să facă un tur al Poloniei pentru a-şi promova ideile fiscale, cum ar fi scutirea de impozite pentru familiile cu doi sau mai mulţi copii, reducerea cotei de TVA şi alte reduceri fiscale care ar lipsi bugetul de zeci de miliarde. Tusk a ripostat deja, declarând săptămâna trecută: „Nu voi permite domnului Nawrocki, odată ce va fi învestit în funcţia de preşedinte, să saboteze politic guvernul”. Nawrocki a promis, de asemenea, că va opune veto la orice lege care „modifică identitatea naţională sau cedează suveranitatea Poloniei autorităţilor din afara Republicii” – o aluzie la UE, la politica de imigrare şi la unele chestiuni precum modificarea legilor privind avortul şi acordarea de drepturi suplimentare persoanelor LGBTQ+. Tusk a replicat: „Cunosc Constituţia pe de rost, în special părţile care precizează responsabilităţile preşedintelui şi ale guvernului: preşedintele este reprezentantul statului polonez. Guvernul conduce politica internă şi externă”. Totuşi, cei doi recunosc că vor trebui să colaboreze. La prima lor întâlnire după alegeri, Tusk a adus în discuţie problema apărării naţionale şi a continuării sprijinului militar pentru Ucraina – chestiuni care traversează profund diviziunea politică din Polonia. „Voi încerca să fac din securitate o chestiune care să-i unească pe toţi polonezii”, a declarat Karol Nawrocki pentru site-ul de ştiri Defence24, în luna iunie. „Amândoi realizăm că este în interesul tuturor polonezilor ca instituţiile statului, indiferent dacă se plac sau nu, să coopereze în chestiuni cheie”, a declarat şi Tusk, în iunie. Nawrocki a mai spus că polonezii „se aşteaptă ca preşedintele şi premierul să discute şi să coopereze în chestiuni importante pentru comunitatea naţională”. Noul preşedinte a declarat că ar dori să încheie un acord între biroul său, Guvern şi Parlament pentru a „defini nivelurile de finanţare a apărării, principalele direcţii de dezvoltare a sistemului de securitate şi apărare al Poloniei, precum şi capacităţile şi reglementările legale conexe”. Dar aceste cuvinte nu ascund conflictul care se prefigurează. Coaliţia din ce în ce mai fragilă a lui Tusk va intensifica probabil eforturile pentru adoptarea legilor blocate, de la facilitarea accesului la avort şi anularea moştenirii PiS în sistemul judiciar, până la tragerea la răspundere a liderilor PiS pentru presupuse infracţiuni. Ideea ar fi să se arate că progresul este blocat de noul preşedinte. Guvernul ar putea decide „că nu are altă opţiune decât să se angajeze într-o confruntare frontală cu domnul Nawrocki, în speranţa că acesta va depăşi limita, astfel încât să poată da vina pe obstrucţionarea prezidenţială pentru propriile eşecuri”, a comentat Szczerbiak. Acest lucru va pune alegătorii în 2027 în faţa unei dileme: să susţină coaliţia lui Tusk şi să continue confruntarea cel puţin până la sfârşitul primului mandat al lui Nawrocki, în 2030, sau să permită formarea unui guvern de dreapta care să colaboreze cu preşedintele. „Următoarele alegeri vor depinde în esenţă de întrebarea dacă este mai bine să avem un guvern cu un preşedinte care să-i faciliteze demersurile sau dacă este mai bine să ne asigurăm că nu vom reveni la perioada 2015-2023, când ambele părţi ale executivului au fost în esenţă complice la regresul democratic”, a declarat Stanley, referindu-se la mandatul anterior al PiS la putere. Asta înseamnă că Polonia, una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere din UE, un prieten apropiat al Statelor Unite, cu cel mai mare procent din NATO alocat pentru cheltuielile pentru apărare şi un aliat crucial în eforturile de a menţine Ucraina în lupta împotriva Rusiei, se va confrunta cu ani de blocaj. Deşi funcţia prezidenţială îi va conferi politicianului naţionalist imunitate în faţa justiţiei, acest lucru nu a reuşit să potolească zgomotul din jurul unei serii de scandaluri, uneori ciudate, care au ieşit la suprafaţă în perioada premergătoare alegerilor din 1 iunie, câştigate de Nawrocki cu 50,98% dintre voturi. Controversele variază de la utilizarea bizară a unui alter ego de scriitor de romane poliţiste, pentru a se lăuda pe sine însuşi, până la acuzaţii mult mai grave de implicare în afaceri cu interlopi şi prostituţie într-un hotel de lux de pe litoralul Mării Baltice. Fostul preşedinte Lech Wałęsa, disident anticomunist laureat al Premiului Nobel pentru pace, care a condus mişcarea Solidaritatea ce a răsturnat regimul comunist, a declarat că refuză să participe la „spectacolul ruşinos” al învestirii lui Nawrocki. POLITICO face o recapitulare a celor mai controversate activităţi din trecut care îl vor urmări probabil pe noul preşedinte al Poloniei, o ţară importantă din NATO şi a cincea cea mai populată ţară din UE. Procurorii au deschis o anchetă penală pentru a stabili dacă un bărbat în vârstă, identificat doar ca Jerzy Ż, a fost înşelat între 2012 şi 2017 pentru a transfera proprietatea apartamentului său din oraşul Gdańsk, din nordul ţării. Procurorii nu îl numesc direct pe Nawrocki, dar anchetează circumstanţele achiziţionării proprietăţii. Ancheta legată de apartament a fost declanşată în urma a trei plângeri oficiale, dintre care una din partea primarului oraşului Gdańsk, Aleksandra Dulkiewicz, membră a partidului liberal şi pro-UE Coaliţia Civică al premierului Donald Tusk. Ancheta vrea să stabilească dacă Jerzy Ż a fost înşelat să transfere „în mod defavorabil” proprietatea sa în valoare de 28.000 de euro în schimbul promisiunilor de „îngrijire şi asistenţă în viaţa de zi cu zi”. Frauda se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la opt ani, dar Nawrocki nu se află în pericol imediat. În calitate de şef al statului, el răspunde doar în faţa Tribunalului de Stat, o instanţă specială pentru înalţi funcţionari, ceea ce îl pune în afara jurisdicţiei instanţelor penale obişnuite pe durata mandatului său de cinci ani. După aceea, el ar putea fi din nou supus unei acţiuni în justiţie, deşi mult va depinde de faptul dacă va candida şi pentru un al doilea mandat. Nawrocki insistă că nu a făcut nimic rău şi că a acţionat doar din bună intenţie faţă de Jerzy Ż. „Am numeroşi martori care pot confirma că i-am oferit asistenţă domnului Jerzy, acordându-i sprijin financiar şi făcând diverse comisioane în numele său. În timpul călătoriilor mele în străinătate, colegii şi asociaţii mei s-au asigurat că el a continuat să beneficieze de sprijinul meu”, a declarat Nawrocki într-un interviu acordat Wirtualna Polska, un important site de ştiri. „Privindu-vă drept în ochi, în calitate de preşedinte ales, pot spune: «Nu am nimic de care să mă ruşinez»”, a adăugat Nawrocki. Cazul a devenit şi mai tulbure după ce cotidianul Gazeta Wyborcza a publicat un articol în care îl cita pe Mariusz Duszyński, purtătorul de cuvânt al Parchetului din Gdańsk, care afirma că acelaşi Jerzy Ż a fost închis în 2011 pentru agresiune sexuală, chiar înainte de perioada anchetată. Cea mai gravă acuzaţie – adusă chiar de premierul Tusk împotriva lui Nawrocki – este că viitorul preşedinte ar fi fost implicat în proxenetism într-un hotel de lux din Sopot, o renumită staţiune balneară de la Marea Baltică. Nawrocki neagă cu vehemenţă această acuzaţie. Tusk a acuzat conducerea partidului naţionalist conservator Lege şi Justiţie (PiS), care a susţinut candidatura lui Nawrocki la Preşedinţie, că ştia „despre legăturile cu interlopii, despre «aranjarea fetelor», despre frauda cu apartamente şi alte chestiuni încă ascunse”. Povestea a apărut pentru prima dată în mai, pe Onet, un alt site important de ştiri, care a adunat mărturii că Nawrocki ar fi adus prostituate pentru oaspeţii hotelului unde lucra ca agent de securitate – în schimbul unei părţi din bani pentru el. După publicarea articolului Onet, un membru al Parlamentului din Coaliţia Civică a apărut la televizor pentru a confirma informaţiile. „Am cunoştinţă că toate informaţiile prezentate în articolul din Onet sunt pur şi simplu adevărate”, a declarat la TVN24 Agnieszka Pomaska, membră al Parlamentului din regiunea în care au avut loc presupusele infracţiuni. Nawrocki a dat în judecată Onet pentru articol. Cu toate acestea, criticii săi subliniază că, în mod semnificativ, el nu a făcut acest lucru în cadrul procedurii judiciare speciale „în regim electoral”, care ar fi impus o decizie finală în termen de 48 de ore pentru acuzaţiile formulate în timpul campaniei electorale. Acum, cazul va dura probabil luni, dacă nu ani, până la soluţionare. Întrebat de Wirtualna Polska dacă acuzaţiile sunt false, Nawrocki a răspuns: „Absolut. Am fost calomniat”. „Hotelul a găzduit pe toată lumea, de la Vladimir Putin la elite politice şi vedete ale muzicii care au cântat la Festivalul de la Sopot. Ce fac oaspeţii pentru divertisment este treaba lor – eu nu am avut nimic de-a face cu asta. Treaba mea era să le asigur siguranţa şi securitatea”, a adăugat el. Nawrocki a recunoscut că a participat la o bătaie între huligani ai cluburilor de fotbal rivale din Gdańsk şi Poznań în 2009, când avea 26 de ani şi tocmai începuse să lucreze la Institutul pentru Memoria Naţională, o agenţie de stat care urmăreşte crimele naziste şi comuniste împotriva polonezilor. Bătaia, pe care pasionatul pugilist Nawrocki a numit-o „sparring”, a fost investigată la momentul respectiv, Wirtualna Polska relatând că unii dintre participanţi aveau antecedente penale grave. În timpul campaniei electorale, Nawrocki şi-a asumat istoricul de luptător, afirmând că a participat la „lupte sportive, nobile”. „Când mă luptam cu cineva – subliniez, întotdeauna cu participanţi voluntari – nu verificam niciodată antecedentele lor şi nu le ceream cazierul judiciar. Este foarte posibil ca unii dintre ei să fi făcut lucruri rele. Dar asta nu înseamnă că acţiunile lor se reflectă în vreun fel asupra mea”, a declarat Nawrocki în interviul acordat Wirtualna Polska. Preşedintele ales a recunoscut însă că a exagerat când a calificat bătăile drept „nobile” în timpul campaniei. O altă acuzaţie se referă la utilizarea personală de către Nawrocki a unor apartamente din Muzeul celui de-al Doilea Război Mondial din Gdańsk, o instituţie naţională, în perioada în care a fost directorul acesteia, între 2017 şi 2021. Cazul a fost semnalat pentru prima dată de Gazeta Wyborcza la începutul anului 2025. „În calitate de director al Muzeului celui de-al Doilea Război Mondial, Nawrocki a locuit timp de şase luni într-un apartament de lux din complexul hotelier al muzeului, deşi locuia la doar 5 kilometri distanţă. Candidatul la Preşedinţie susţinut de PiS nu a plătit pentru cazare şi acum neagă orice faptă ilegală”, a scris ziarul. În urma articolului, Parchetul din Gdańsk a deschis în februarie o anchetă cu privire la acuzaţiile că Nawrocki a locuit gratis în apartamente timp de 201 zile. Ancheta este în curs. Dacă apartamentele ar fi fost închiriate în scop comercial, susţine Gazeta Wyborcza, muzeul ar fi câştigat 120.000 de zloţi (28.000 de euro). Nawrocki neagă că ar fi transformat apartamentele muzeului în a doua sa casă, insistând că a locuit acolo în timpul carantinei impuse din cauza coronavirusului şi că a folosit apartamentele pentru întâlniri oficiale cu oaspeţi din ţară şi din străinătate. O altă anchetă – deşi nu îl vizează în mod oficial pe Nawrocki – se referă la dispariţia a 8.000 de albume cu materiale istorice din expoziţia principală a muzeului. Albumele au dispărut din depozitul muzeului între aprilie şi iunie 2020, în timpul mandatului lui Nawrocki ca director. Conducerea actuală a muzeului consideră că obiectele au fost distruse, ceea ce a dus la pagube financiare de cel puţin 200.000 de zloţi. Ancheta este în curs. Din sfera bizarului mai degrabă decât a potenţialului penal, un interviu acordat în 2018 unei filiale din Gdańsk a TVP, postul public de televiziune din Polonia, a reapărut în timpul campaniei electorale. Interviul a fost realizat cu Tadeusz Batyr, un scriitor care explora lumea interlopă poloneză din anii 1990. Acesta a lăudat o carte a lui Nawrocki. Surpriza? Batyr s-a dovedit a fi chiar Nawrocki, cu faţa estompată şi vocea distorsionată pentru a-şi proteja identitatea de mafioţi. Nawrocki s-a apărat spunând: „Pseudonimele literare nu sunt o noutate în jurnalismul, literatura şi mediul academic polonez”.