Relația dintre Donald Trump și Benjamin Netanyahu n-a fost niciodata una perfectă, dar, în ultima vreme, criza din Gaza, cauzată de războiul prelungit al Israelului contra Hamas, a crescut nivelul de frustrare a liderului american în ceea ce-l privește pe premierul israelian, în contextul în care Trump se luptă cu probleme de imagine în interior, mai ales în baza sa de susținători MAGA, cărora trebuie să le livreze reușitele promise în campanie. Potrivit The Atlantic, eșecului privind pacea din Ucraina și scandalului Epstein li se adaugă foametea din Gaza și lipsa unui armistițiu între Israel și Hamas, în timp ce susținătorii cei mai conservatori ai liderului american se arată nemulțumiți de politica lui Netanyahu în Orientul Mijlociu. Trump are nevoie de un succes cu care să se laude în fața bazei sale electorale, iar strategia lui Netanyahu în Gaza nu e deloc în favoarea imaginii de care are nevoie Casa Albă. Cu câteva săptămâni în urmă, președintele Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu și-au oferit reciproc ceva cu o mare valoare simbolică: Trump a criticat dur procurorii „scăpați de sub control” responsabili de procesul de corupție al premierului israelian, iar Netanyahu l-a nominalizat pe președintele american pentru Premiul Nobel pentru Pace, pe care îl râvnea de multă vreme. Bunăvoința generată de aceste gesturi s-a disipat rapid și nu a fost suficientă pentru a depăși sursele mai profunde de conflict dintre cei doi lideri, războiul din Gaza, foametea și atacurile aeriene asupra Siriei, scriu jurnaliștii Jonathan Lemire și Isaac Stanley-Becker. Donald Trump a rupt în mod public și repetat relațiile cu Netanyahu în ultimele zile, respingând încercările aliatului său, care se retrage și revine, de a minimiza foametea din Gaza, care a atras condamnarea internațională. Supărat de imaginile copiilor muribunzi, Trump l-a trimis pe trimisul său diplomatic, Steve Witkoff, în regiune, în parte pentru a face presiuni asupra Israelului să atenueze criza foametei. Între timp, președintele și consilierii săi superiori au fost luați prin surprindere de recentele atacuri israeliene asupra Siriei și de un atac cu rachete care a lovit singura biserică catolică din Gaza. The Atlantic citează doi oficiali ai administrației Trump care spun că președintele SUA „a ajuns să creadă ceea ce mulți din Washington gândesc de luni de zile: Netanyahu caută să prelungească conflictul din Gaza, sfidând în mod deschis dorința lui Trump de a pune capăt războiului. Președintele și unii dintre consilierii săi consideră că obiectivele militare ale Israelului în Gaza au fost atinse de mult timp și că Netanyahu a continuat atacurile din GAza, care au provocat moartea a zeci de mii de civili, pentru a-și menține propria putere politică. Casa Albă consideră, de asemenea, că Netanyahu ia măsuri care interferează cu un potențial acord de încetare a focului”. Cele două surse, care au cerut să nu le fie dezvăluite identitățile din cauza naturii sensibile a subiectelor discutate, „nu se așteaptă ca Trump să-l tragă la răspundere pe Netanyahu în vreun fel semnificativ. Chiar dacă Trump s-a simțit nerespectat de Netanyahu, furia sa nu s-a tradus într-o schimbare semnificativă a politicii SUA, iar președintele a dat vina pe Hamas pentru eșecul recent al negocierilor de încetare a focului. De asemenea, Trump s-a opus demersului anunțat de Paris și Londra de recunoaștere a Palestinei, în cazul în care Israelul nu îmbunătățește situația umanitară din Gaza și nu se angajează într-un proces de pace. Un oficial al Casei Albe le-a dat asigurări jurnaliștilor The Atlantic că „nu există o ruptură semnificativă” între Trump și Netanyahu și că „aliații pot uneori să nu fie de acord, chiar și într-un mod foarte real”. Joi dimineață, aparent încercând să lase deoparte diferențele cu Netanyahu, comentează The Atlantic, Trump a scris pe Truth Social: „Cea mai rapidă cale de a pune capăt crizei umanitare din Gaza este ca Hamas să se predea și să elibereze ostaticii!!!” Premierul israelian Benjamin Netanyahu are o lungă istorie în a provoca frustrări președinților americani. Joe Biden a trecut de la a-l îmbrățișa pe prim-ministru în zilele de după atacurile din 7 octombrie 2023 la a țipa la el pentru modul în care a condus războiul. Trump și Netanyahu au fost apropiați în timpul primului mandat al președintelui, până când Trump s-a supărat pe omologul său israelian pentru că a recunoscut victoria lui Biden din 2020. De atunci, relația lor a continuat cu suișuri și coborâșuri. Trump l-a primit pe Netanyahu la Casa Albă de trei ori în ultimele șase luni, inclusiv la începutul lui iulie, când cei doi au avut un dialog călduros. Trump nu a făcut însă o oprire în Israel în cadrul recentei sale călătorii în Orientul Mijlociu. Criza alimentară din Gaza a pus o nouă presiune pe relația celor doi șefi de stat. În martie, Israelul a impus un blocaj asupra Fâșiei Gaza, care este dens populată, împiedicând alimentele și proviziile să ajungă la locuitorii din Gaza după mai mult de 20 de luni de război. Organizațiile pentru drepturile omului au avertizat în iulie despre o foamete generalizată, în special în rândul copiilor. Sub presiune internațională intensă, Netanyahu a permis în ultimele zile intrarea unor ajutoare alimentare în regiune, dar a insistat că „nu există foamete” în Gaza. Înaintea unei întâlniri cu premierul britanic Keir Starmer, luni, în Scoția, Trump a fost întrebat de jurnaliști dacă este de acord cu evaluarea lui Netanyahu. „Pe baza imaginilor de la televizor, aș spune că nu, pentru că acei copii par foarte înfometați”, a răspuns Trump. Ulterior, el a adăugat: „Este vorba de foamete reală. O văd cu ochii mei, nu se poate falsifica”. Nu este prima dată când Trump reacționează la fotografii macabre. În 2017, el a ordonat lovituri cu rachete asupra unei baze aeriene siriene după ce i s-au arătat imagini pe care le-a calificat drept „oribile” cu copii uciși de arme chimice cu câteva zile înainte, reamintește The Atlantic. La începutul acestui an, Trump a lansat o retorică dură, rar întâlnită, la adresa lui Vladimir Putin, după ce i s-au arătat fotografii cu copii ucraineni uciși într-un atac aerian rus. Și săptămâna aceasta, Trump a fost deranjat de imaginile unui atac rus asupra unui azil de bătrâni din Kiev, potrivit a doua surse din administrația americană citate de The Atlantic. Reacția lui Trump la situația vizibilă acum în Gaza a fost influențată de frustarea liderului american în ceea ce privește războiul din Ucraina, potrivit unui consilier apropiat al liderului american, scrie sursa citată. În timpul campaniei din 2024, Trump s-a lăudat frecvent că a menținut lumea liberă de conflicte în timpul primului său mandat și s-a întors în Biroul Oval anul acesta, promițând că va pune capăt rapid războaielor din Gaza și Ucraina. În schimb, ambele conflicte au escaladat, spre umilirea lui Trump. Putin a sfidat în repetate rânduri dorința lui Trump de a se ajunge la un armistițiu, determinându-l pe președinte, care vede adesea politica externă prin prisma personală, să ia în considerare în cele din urmă să se opună liderului rus. (Săptămâna aceasta, Trump a anunțat că îi acordă lui Putin 10 zile pentru a opri războiul din Ucraina, altfel va da undă verde unei serii de sancțiuni.) În mod similar, recentele atacuri ale lui Netanyahu în Siria și respingerea acuzațiilor privind foametea din Gaza l-au înfuriat pe Trump. Președintele este dornic să stabilizeze Orientul Mijlociu și să extindă Acordurile Abraham, care au normalizat relațiile dintre Israel și mai multe state din Golf în primul său mandat, pentru a promova relațiile comerciale și de afaceri în regiune. Alte două surse ale jurnaliștilor americani au declarat pentru The Atlantic că „disponibilitatea lui Trump de a-l contrazice pe Netanyahu reflectă mai puțin o nouă ruptură între cei doi bărbați, cât abordarea «America First» a președintelui – conform căreia politica externă a Washingtonului nu va fi dictată de Israel sau de orice altă țară străină”. Trump nu este dispus să accepte versiunea lui Netanyahu asupra evenimentelor, fie că este vorba despre condițiile din Gaza sau despre noul guvern din Siria. În vizita din Israel, Witkoff, trimisul președintelui, a fost însărcinat să elaboreze propria evaluare a situației umanitare din Gaza și a viabilității Fundației Umanitare Gaza, o organizație americană non-profit înființată la începutul acestui an pentru a distribui alimente în Fâșia Gaza, potrivit a doi oficiali americani citați sub anonimat. Consilierii au discutat despre posibilitatea de a presa Israelul să crească dramatic cantitatea de alimente și provizii pe care le permite să intre în Gaza – astfel încât, chiar dacă o parte ar fi furată de Hamas, așa cum susține Israelul că s-a întâmplat în trecut, o cantitate suficientă să ajungă în mâinile civililor – și, în același timp, să facă presiuni asupra armatei israeliene să înceteze focul asupra civililor. În timp ce Netanyahu se confruntă cu critici pentru prelungirea războiului, membrii cabinetului său încearcă să argumenteze că Israelul este un atu pentru politica externă a lui Trump. Ron Dermer, ministrul israelian al afacerilor strategice și fost ambasador la Washington, a susținut într-un interviu cu David Friedman, ambasadorul american în Israel în timpul primului mandat al lui Trump, că importanța Israelului pentru securitatea națională americană „va crește din ce în ce mai mult”, pe măsură ce Washingtonul încearcă să-și reducă prezența în Orientul Mijlociu și să se concentreze pe concurența cu China. Unul dintre oficialii americani cu care a discutat The Atlantic a spus că „răbdarea președintelui se epuizează mai ales în ceea ce privește Hamas, nu în ceea ce îl privește premierul israelian”. Trump continuă să acuze gruparea teroristă de declanșarea conflictului cu Israelul și s-a aliniat în mare măsură la viziunea Israelului asupra războiului (inclusiv prin promovarea unui plan postbelic pentru Gaza ca „Riviera Orientului Mijlociu”). Când a fost întrebat săptămâna aceasta despre planurile britanice de a recunoaște un stat palestinian, Trump a respins ideea ca fiind „o recompensă pentru Hamas”. Și chiar săptămâna trecută, Trump, după o convorbire telefonică cu Netanyahu, a declarat reporterilor că Israelul trebuie să „termine treaba” și să „scape de Hamas”, deoarece grupul nu dorește să încheie un acord pentru eliberarea ostaticiilor rămași. Președintele SUA este conștient de furia crescândă față de Israel din partea non-intervenționiștilor din lumea MAGA, care nu vor ca SUA să se implice într-un conflict de pe cealaltă parte a globului, potrivit a doi oficiali din administrația americană. Reprezentanta Marjorie Taylor Greene, o susținătoare ferventă a lui Trump, a devenit luni prima republicană din Congres care a declarat situația din Gaza „genocid”. Steve Bannon și Tucker Carlson au criticat, de asemenea, dur Israelul. Trump și cei apropiați lui sunt reticenți în a supăra și mai mult unii dintre susținătorii săi cei mai înverșunați, care și-au exprimat deja indignarea față de atacul administrației sale asupra Iranului în iunie și de modul în care a gestionat recent scandalul Jeffrey Epstein. Trump a fost luat prin surprindere când mai mulți parlamentari și persoane influente au refuzat să accepte directiva sa de a nu mai alimenta controversa Epstein care a cuprins Casa Albă. Iar acum, sfidarea lui Netanyahu a provocat o ruptură suplimentară în baza electorală a lui Trump și l-a frustrat pe președinte, creând încă un ciclu de știri pe care nu îl poate controla. „El vrea doar ca aceste povești să nu mai apară la televizor”, a declarat unul dintre sursele apropiate de Trump pentru The Atlantic. Citește și: Afacerea coruptă din spatele catastrofei din Gaza. De ce nu vrea Netanyahu să pună capăt războiului și crizei din enclava palestiniană