Cercetătorii din Chicago analizează mumii egiptene cu tehnologie avansată

Cercetătorii de la Muzeul de Istorie Naturală Field din Chicago au realizat un studiu detaliat asupra mumiei egiptene, folosind tehnologii moderne pentru a descoperi informații valoroase despre identitățile acestor persoane și despre ritualurile funerare din antichitate. Acest demers a fost realizat fără a deteriora mumiile, conform unei reportaj publicate de CNN.

În luna septembrie, personalul muzeului a scos la lumina 26 de mumii din parcarea clădirii, unde au fost examinate cu un tomograf mobil. Această tehnologie nedistructivă a permis obținerea a mii de imagini de radiografie ale mumiilor și coșciugelor, ajutând oamenii de știință să genereze imagini 3D ale scheletelor și artefactelor aflate în interiorul lor. Această nouă metodă de analiză oferă informații prețioase despre practicile funerare de acum 3.000 de ani și despre viziunea egiptenilor asupra lumii de apoi.

Stacy Drake, manager al colecțiilor de rămășițe umane de la Muzeul Field, a subliniat importanța acestei metode: "Dintr-o perspectivă arheologică, este rar să poți investiga istoria prin prisma unui individ." Această cercetare a scos la iveală detalii despre cine erau acești oameni și ce obiecte considerau necesare în viața de apoi.

Una dintre atracțiile principale ale muzeului este o replică impresionantă a unui mormânt de tip mastaba, construit acum aproximativ 4.500 de ani, care adăpostește 23 de mumii umane și peste 30 de animale mumificate. Egiptenii antici credeau că sufletul rămâne în corp după moarte, motiv pentru care mumificarea era esențială pentru protejarea spiritului în viața de apoi.

Ritualul de mumificare dura aproximativ 70 de zile și implica îndepărtarea organelor interne, cu excepția inimii. Aceasta era considerată locul în care se afla sufletul. Procesul de îmbalsamare includea utilizarea sării și înfășurarea corpului în pânză, uneori adăugându-se rugăciuni și amulete.

De asemenea, cercetările au arătat că în unele cazuri, organele au fost reintroduse în mumii împreună cu statuete ale zeilor protectori, contrar credințelor anterioare. JP Brown, conservator de antropologie al muzeului, a descris viziunea egiptenilor asupra lumii de apoi similară cu economia modernă de pensii, în care oamenii se pregătesc și economisesc pentru a se bucura de viața de apoi.

Majoritatea mumificărilor erau întâlnite în rândul celor din clasele sociale superioare și a celor cu statut înalt. Una dintre celebrele mumii din muzeu este cea a Doamnei Chenet-aa, care a trăit acum 3.000 de ani. Aceasta a murit probabil la 40 de ani, iar analiza dovedeste că a consumat hrane care conținea granule de nisip. Starea sa fizică, cum ar fi umplerea traheei cu un material special și utilizarea ochilor artificiali, sugerează o atenție deosebită acordată detaliilor în viata de apoi.

Cercetătorii sunt intrigati de felul în care mumia a fost așezată în sicriu, neexistând urme de cusuturi evidente, ceea ce a determinat denumirea sa de "misterul mumiei sigilate". Muzeul își propune să prezinte mumiile ca fiind persoane reale, nu simple obiecte de artă, pentru a împărtăși poveștile și informațiile acestora cu publicul într-un mod mai respectuos.