Zilele babelor: tradiții și semnificații în românia

În fiecare an, primele nouă zile ale lunii martie sunt cunoscute în tradiția populară românească sub denumirea de "zilele babelor". Aceste zile sunt asociate cu o luptă simbolică între bine și rău, dar și între iarnă și primăvară. Potrivit publicației viata-libera.ro, aceste zile capricioase reprezintă o perioadă de reflecție pentru români.

Crezul popular intervine aici, explicând că "babele" își au rădăcinile în mitologia românească, fiind legate de legenda Babei Dochia, o personificare a anului vechi. Aceasta este văzută ca o figură care se agită în funcție de vreme, scuturându-și cojoacele de ploaie sau de zăpadă.

Conform unor tradiții, fiecare "baba" este aleasă la întâmplare, începând de la 1 și până la 9 martie. Există și obiceiul ca ziua de naștere să influențeze alegerea "babei". Cei care au zile de naștere după 10 martie trebuie să adune cifrele acestei zile pentru a determina "baba" corespunzătoare.

De asemenea, vremea din ziua "babei" este văzută ca un indicator al felului în care va decurge anul. Dacă cerul este senin, se preconizează un an plin de bucurii și realizări. Însă, dacă ziua este înnorată, anunțul este de provocări și momente mai dificile. În contrast, dacă plouă sau ninge, se consideră că anul va aduce belșug și prosperitate.

În ciuda vremii variabile, aceste tradiții sunt percepute ca un moment de speranță pentru anul ce urmează. După zilele capricioase ale Babei Dochia, urmează nouă zile mai blânde, cunoscute sub numele de "zilele moșilor". Aceste zile continuă tradiția de reflecție și importanța legăturii oamenilor cu natura și mitologia românească.