Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Un raport realizat de Ziarul Financiar, care prelucrează date de la Institutul Național de Statistică, arată că în județul Sibiu 37,1% din populație este angajată cu contract de muncă. Acest procent situează județul pe locul al treilea în țară ca pondere a populației salariate, după Cluj și Timiș, indicând o implicare economică notable, conform analizei publicate de %source%.
Datele arată că județul Cluj deține cea mai mare proporție a populației lucrătoare, cu 41,4%, urmat de Timiș cu 40,6%. Pe poziția a treia se află Sibiu, cu 146.250 de persoane salariate la o populație totală de 394.691, reprezentând 37,1%. După Sibiu, pe listă se situează județele Brașov și Ilfov.
La polul opus, județele cu cele mai scăzute rate ale angajării sunt Botoșani, Vaslui, Giurgiu, Teleorman și Călărași. În special, la Botoșani doar 16% din populație este salariată, evidențiind discrepanțe importante în dezvoltarea economică între regiuni, conform informațiilor analizate de Ziarul Financiar pe baza datelor INS.
Ponderea salariaților în totalul populației este considerată un indicator-cheie al sănătății economice a unui județ, deoarece arată câți locuitori sunt activ integrați în economie și susțin bugetele publice. „Aceste date sunt extrem de relevante pentru a înţelege sănătatea economică reală a unui judeţ. Ponderea salariaţilor în totalul populaţiei este unul dintre cei mai buni indicatori ai capacităţii unei economii locale de a genera valoare, venituri stabile şi sustenabilitate pe termen lung”, a explicat Sorina Faier, managing partner al companiei Elite Searchers, pentru ZF.
În plus, Ștefan Guga, director la Syndex România, atrage atenția asupra agravării inegalităților geografice: „Unele judeţe cu o pondere scăzută a salariaţilor în totalul populaţiei au înregistrat în ultima perioadă evoluţii mai modeste decât media naţională şi decât unele judeţe cu pondere mare a salariaţilor”, conform studiului Evoluţii şi perspective în relaţiile de muncă 2025-2026.
Bucureștiul deține o poziție aparte, cu peste 65% din populație salariată, fiind un pol de atracție al forței de muncă și pentru navetiști din zonele învecinate. Din acest motiv, capitala nu este inclusă în topul județelor cu cele mai mari ponderi ale salariaților în populație. Harta pieței muncii exprimă astfel o Românie profund divizată între zone puternic integrate în economia salariată și regiuni care încă se confruntă cu dificultăți majore în acest sens.
Aceste constatări reflectă o realitate economică în două viteze, în care județele Cluj, Timiș și Sibiu demonstrează o adaptare și o creștere a numărului de angajați, în timp ce județele situate în sud și nord-est întâmpină provocări în creșterea ratei populației salariate.
Scăderea aversiunii față de risc a condus la o apreciere moderată a leului față de euro și dolar, în contextul în care inflația din noiembrie s-a menținut aproape de 10%, notează analiștii CFA România. Totodată, indicele ROBOR a înregistrat o nouă scădere marginală, reflectând evoluțiile recente ale pieței financiare.
Grupul ucrainean Metinvest, controlat de Rinat Ahmetov, a încheiat pe 16 decembrie 2025 cumpărarea ArcelorMittal Tubular Products Iași, o unitate de producție românească specializată în țevi sudate, conform informațiilor oferite de companie. Aceasta reprezintă prima investiție industrială directă a grupului în România și extinde activele sale pe piața Uniunii Europene.
În ultimele săptămâni, cursul euro s-a consolidat constant peste pragul de 5,09 lei, iar în această perioadă s-au înregistrat și tentative de testare a nivelului de 5,10 lei. Potrivit %source%, fluctuațiile de pe piață indică posibile intervenții ale băncii centrale, iar evoluția dobânzilor interbancare și a principalelor valute reflectă reacțiile la deciziile monetare internaționale și la datele economice recente.
Creșterea cererii pentru euro și aversiunea față de risc au determinat deprecierea leului în preajma sărbătorilor de sfârșit de an, potrivit unei analize publicate de InterCapital Securities. Cursul monedei unice a oscilat, iar experții anticipează o creștere până la 5,15 lei până la finalul anului 2025 și până la 5,25 lei în 2026.