România se împrumută pentru acoperirea deficitului bugetar
România continuă să se împrumute pe piețele interne și externe pentru a gestiona datoriile mai vechi și pentru a acoperi deficitul bugetar. Costurile finanțării au crescut, conform experților, din cauza retrogradării notelor de credit oferite de agențiile de rating, care au trecut de la o perspectivă "stabilă" la una "negativă" după ce scena politică a fost marcată de popularitatea partidelor izolaționiste.
În această lună, Ministerul Finanțelor a estimat un necesar de împrumut de minimum 8,24 miliarde de lei, destinat refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. La începutul săptămânii, Trezoreria a reușit să obțină 1,083 miliarde de lei, cu un randament mediu anual de 7,38%, prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, care a avut o valoare programată de 800 milioane de lei.
De asemenea, Finanțele au atras 882,9 milioane de lei, cu o dobândă medie anuală de 6,64%, printr-o emisiune scadentă în februarie 2026, cu o valoare programată de 1 miliard de lei. Piețele monetare au fost relativ stabile la finalul săptămânii, cu fluctuații minime ale dobânzilor interbancare. Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, a scăzut ușor de la 5,93% la 5,92%.
Pe piața valutară, cursul leului a fost afectat, cu cotatii care au crescut la 4,976 - 4,977 lei. În perioada următoare, leul ar putea enfrenta presiuni suplimentare, deoarece Banca Națională a României (BNR) va urmări atent evoluțiile, date fiind incertitudinile din politica locală și internațională.
Conform unei declarații făcute de Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, incertitudinea crește în urma măsurilor administrației Trump în domenii precum comerțul și imigrația. Acesta a avertizat asupra schimbărilor imprevizibile și efectelor lor. Totodată, aprecierea euro a fost influențată de datele privind economia americană, care au arătat o încetinire, cu 151.000 de noi locuri de muncă create în februarie, sub proiecțiile analiștilor.
De asemenea, cursurile francului elvețian și al lirei sterline au înregistrat creșteri, atingând 5,2229 lei și, respectiv, 5,9245 lei. În același timp, prețul gramului de aur a scăzut la începutul săptămânii, de la 429,7070 lei la 427,6549 lei, ca rezultat al deprecierii metalului galben pe piețele internaționale.
În concluzie, România se află într-o perioadă de ajustări economice semnificative, iar pe termen scurt stabilitatea financiară va depinde de modul în care se va naviga printre aceste provocări.
