Update 8 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
România continuă să se împrumute pe piețele interne și externe pentru a gestiona datoriile mai vechi și pentru a acoperi deficitul bugetar. Costurile finanțării au crescut, conform experților, din cauza retrogradării notelor de credit oferite de agențiile de rating, care au trecut de la o perspectivă "stabilă" la una "negativă" după ce scena politică a fost marcată de popularitatea partidelor izolaționiste.
În această lună, Ministerul Finanțelor a estimat un necesar de împrumut de minimum 8,24 miliarde de lei, destinat refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. La începutul săptămânii, Trezoreria a reușit să obțină 1,083 miliarde de lei, cu un randament mediu anual de 7,38%, prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, care a avut o valoare programată de 800 milioane de lei.
De asemenea, Finanțele au atras 882,9 milioane de lei, cu o dobândă medie anuală de 6,64%, printr-o emisiune scadentă în februarie 2026, cu o valoare programată de 1 miliard de lei. Piețele monetare au fost relativ stabile la finalul săptămânii, cu fluctuații minime ale dobânzilor interbancare. Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, a scăzut ușor de la 5,93% la 5,92%.
Pe piața valutară, cursul leului a fost afectat, cu cotatii care au crescut la 4,976 - 4,977 lei. În perioada următoare, leul ar putea enfrenta presiuni suplimentare, deoarece Banca Națională a României (BNR) va urmări atent evoluțiile, date fiind incertitudinile din politica locală și internațională.
Conform unei declarații făcute de Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, incertitudinea crește în urma măsurilor administrației Trump în domenii precum comerțul și imigrația. Acesta a avertizat asupra schimbărilor imprevizibile și efectelor lor. Totodată, aprecierea euro a fost influențată de datele privind economia americană, care au arătat o încetinire, cu 151.000 de noi locuri de muncă create în februarie, sub proiecțiile analiștilor.
De asemenea, cursurile francului elvețian și al lirei sterline au înregistrat creșteri, atingând 5,2229 lei și, respectiv, 5,9245 lei. În același timp, prețul gramului de aur a scăzut la începutul săptămânii, de la 429,7070 lei la 427,6549 lei, ca rezultat al deprecierii metalului galben pe piețele internaționale.
În concluzie, România se află într-o perioadă de ajustări economice semnificative, iar pe termen scurt stabilitatea financiară va depinde de modul în care se va naviga printre aceste provocări.
În mod obișnuit, plata salariilor nu ar fi considerată o știre, însă pentru siderurgiștii din Galați, care au așteptat peste trei luni, această veste reprezintă un moment important. Liberty a început să achite o parte din salariile restante în luna decembrie.
Remus Borza, președintele Euro Insol și administrator concordatar al Liberty Galați, a anunțat că votul creditorilor pentru planul modificat de restructurare este așteptat până pe 10 decembrie. El a declarat că licitația pentru vânzarea core-businessului este planificată pentru începutul lui 2025, iar în cazul lipsei ofertanților, o a doua rundă va avea loc în martie.
Monedele din jurul zonei euro au avut joi evoluții mixte în raport cu moneda unică, leul și forintul înregistrând deprecieri. Dobânda de referință în România și Ungaria rămâne la 6,25%, nivel menținut de aproximativ un an și jumătate.
Luna decembrie aduce o cerere comercială ridicată de valută, ceea ce accentuează deficitul de cont curent al României, ajuns la 22,275 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2025. Miercuri, euro a urcat la un maxim al ultimelor două luni, cursul crescând de la 5,0893 la 5,0916 lei.