Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Tot mai multe ferme din România adoptă modele inspirate din vestul Europei și dezvoltă stații de biogaz, potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor și Proiectelor Europene. Patru dintre cele cinci proiecte depuse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) provin de la antreprenori din zootehnie și agricultură, iar valoarea totală depășește 14 milioane de euro, arată zf.ro.
Conceptul de stație de biogaz câștigă teren în ferme românești, care astfel valorifică gunoiul de grajd și alte reziduuri organice pentru producerea de energie electrică și termică. Agrocomplex Lunca Pașcani, unul dintre cei mai importanți fermieri din județul Iași, a depus un proiect de aproape 3 milioane de euro pentru o astfel de instalație. Această fermă gestionează circa 3.000 de hectare și are peste 1.200 de bovine de lapte, 560 de taurine de carne și 1.650 de ovine.
Directorul general al Agrocomplex, Bogdan Pantazi, explica: „În Germania, mai toate fermele de vaci au instalaţii de biogaz, iar unele ferme câştigă mai bine din vânzarea de energie decât câştigă din vânzarea de lapte.“ Compania intenționează să construiască o capacitate de producție de energie electrică din biogaz de 600 kW.
Un alt exemplu este Panifcom din Iași, care activează în cultivarea cerealelor, zootehnie și producția de pâine, și care pregătește o stație de biogaz cu putere instalată de 1.000 kW pentru generarea de energie electrică și termică. Materiile prime folosite vor fi în principal dejecțiile provenite de la ferma de vaci autorizată, cu un volum maxim anual de 20.000 de tone, completate de aproximativ 4.000 de tone de resturi vegetale, precum silozul de porumb.
Potrivit proiectului Panifcom,: „Ca materii prime se utilizează în special dejecţiile de la ferma de vaci existentă și autorizată, în cantitate de maximum 20.000 tone/an și alte materii organice de origine vegetală (de exemplu siloz porumb), în cantitate de maximum 4.000 tone/an (maximum 65 t/zi)”. Această inițiativă reflectă o tendință tot mai clară de valorificare a resurselor interne pentru producție sustenabilă.
Scăderea aversiunii față de risc a condus la o apreciere moderată a leului față de euro și dolar, în contextul în care inflația din noiembrie s-a menținut aproape de 10%, notează analiștii CFA România. Totodată, indicele ROBOR a înregistrat o nouă scădere marginală, reflectând evoluțiile recente ale pieței financiare.
Grupul ucrainean Metinvest, controlat de Rinat Ahmetov, a încheiat pe 16 decembrie 2025 cumpărarea ArcelorMittal Tubular Products Iași, o unitate de producție românească specializată în țevi sudate, conform informațiilor oferite de companie. Aceasta reprezintă prima investiție industrială directă a grupului în România și extinde activele sale pe piața Uniunii Europene.
În ultimele săptămâni, cursul euro s-a consolidat constant peste pragul de 5,09 lei, iar în această perioadă s-au înregistrat și tentative de testare a nivelului de 5,10 lei. Potrivit %source%, fluctuațiile de pe piață indică posibile intervenții ale băncii centrale, iar evoluția dobânzilor interbancare și a principalelor valute reflectă reacțiile la deciziile monetare internaționale și la datele economice recente.
Creșterea cererii pentru euro și aversiunea față de risc au determinat deprecierea leului în preajma sărbătorilor de sfârșit de an, potrivit unei analize publicate de InterCapital Securities. Cursul monedei unice a oscilat, iar experții anticipează o creștere până la 5,15 lei până la finalul anului 2025 și până la 5,25 lei în 2026.