Deschisă la Galeriile de Artă „Nicolae Mantu”, ediția din acest an a Salonului de vară al Filialei Galați a UAPR reunește pe simeze 42 de lucrări de pictură, sculptură, grafică, colaj și artă decorativă, semnate de tot atâția plasticieni, de la octogenarii Teodor Vișan și Nicolae Cărbunaru, până la tinerii Cristiana-Emanuela Tărbuc, Diana Păunescu, Georgiana Geanina Susanu, Claudia-Andra Riza și Cosmin-George Caraman, recent admiși ca membri stagiari ai filialei gălățene. De asemenea, este continuată inițiativa inaugurată la Salonul de primăvară de a invita să expună un artist dintr-o altă filială din țară, de data aceasta oaspete fiind sculptorul Florin Lucian Marin, născut în Galați şi stabilit la Cluj-Napoca, decan al Facultății de Arte Plastice din cadrul Universității de Arte Vizuale și Design din municipiul transilvănean. Ca și cu alte prilejuri, peisajul este bine reprezentat, chiar predominant, iubitorii de artă având posibilitatea ca prin tablourile aparținând acestui gen să străbată și să cunoască spații în care frumusețile plaiurilor românești sunt întâlnite la tot pasul. Olimpia Ștefan a imortalizat o imagine amplă a marelui fluviu, cu debit vizibil scăzut, din zona Galațiului. Câteva ambarcațiuni odihnesc la mal, iar blocurile-turn par că susțin pe creștetul lor bolta cerească de un albastru armonizat cu nuanțe de alb, roz și galben, culori pe care le captează și oglinda apei („Perspective dunărene”). La Horia Suceveanu, o barcă surprinsă pe uscat capătă semnificația dorului de mediul acvatic („Dor de apă”). La Diana Păunescu, relaxarea, jocul copiilor și adulților în apa lacului continuă și după apusul soarelui, când atmosfera mai răcoroasă a zilei de vară devine mai îmbietoare („După apus”). Claudia-Andra Riza reușește să surprindă poezia de un lirism învăluitor a unui mediu acvatic, într-o gravură realizată numai în alb-negru („Refugiu”), în timp ce Simona Pascale ne invită în Delta Dunării, la Mila 23, făcându-ne părtași la un răsărit al astrului zilei, reprezentat pe pânză într-o compoziție armonios structurată, în care petele de pigment, de o mare diversitate, alcătuind o adevărată feerie coloristică, dobândesc sonorități muzicale („Răsărit la Mila 23”). Meleagurilor dobrogene îi aparține și peisajul pictat pe o dominantă de galben solar de Sterică Bădălan („Raza de soare”), iar Nicolae Cărbunaru s-a oprit asupra unei imagini cu largi desfășurări spațiale a unui lan de grâu, mărginit în partea de jos a tabloului cu flori de câmp care înviorează întreaga atmosferă („Vară”). David Sava demonstrează din nou cât de prețios este pentru el motivul pădurii de mesteceni, într-o compoziție în care verticalitatea arborilor și ritmul cromatic sunt elementele ce atrag de la primul impact („Orchestrație”). Dipticul Georgianei Susanu, pictat fiecare pe o dominantă coloristică (violet - albastru), emană o poezie încărcată de mister („Mister nocturn”). Gheorghe Andreescu înalță un adevărat imn grafic și coloristc naturii și Creatorului, plăsmuind în patrulaterul lucrării un copac supradimensionat, cu ramuri și rădăcini viguroase, utilizând o scriitură expresionistă („Imn vegetal”). Motivul copacului îl întâlnim și la Gabriela Badea („Solitudine”). Cristiana Ștefania Culiță folosește elementele naturii, proiectate pe un fundal grafic asemănător unui grilaj, pentru a evidenția comuniunea stabilită din timpuri imemoriale între om și natura înconjurătoare („Rădăcinile din umbră”). Tudor Șerban, în tehnica monotipului, construiește în registre orizontale, unele fragmentate, tonurile discrete alternând cu unele mai intense („Orizont incert”). Lucrarea Janei Andreescu este o combinație de peisaj și natură statică, de elemente de arhitectură și scoici și melci marini, recuzită familiară pentru grafica și pictura cu conotații simbolice ale artistei. Compoziția peisagistică „Printre nori” a Andreei Ionașcu Costandache, viu colorată, populată cu motive zoomorfe, avimorfe, vegetale și cosmice alunecă în suprarealism. Ștefan Axente a reținut un aspect urban dintr-un cartier al Galațiului, cu blocuri care au anexe la parter, probabil ilegal dar vizibil construite inestetic, aspect surprins în anotimpul de primăvară, când pomii sunt încărcați de floare și păsările au invadat văzduhul. Tabloul este pictat într-o gamă de griuri colorate, de unde și titlul „Primăvară cenușie”. Florile, făcând și ele parte integrantă din natură, le putem admira în tablourile lui Neluș Oană, și el proaspăt admis în UAPR („Miracol”), și Laviniei Antonia Coșovliu („Bucium”), ambele adevărate metafore plastice, în care corolele și petalele dialoghează într-un limbaj cromatic de mare intensitate, cu străluciri de smalț. Lucrări de pictură și grafică situate în zona abstracției lirice, dar și a figurativului semnează și alți artiști: Tudor Ioan („Întrupare”), Daniela Florentina Oană („Summer vibes”), Cristina-Emanuela Tărbuc („Fragil în lumina reflectoarelor”) și Luminița Cornelia Nicolau („Tăceri zgomotoase”). Xenia Botea apelează la colaj („Bilanț”). Figura umană constituie subiectul mai multor lucrări unde aceasta este înfățișată fie în forma portretului, fie a unor compoziții cu mai multe personaje. Sunt reliefante portretele semnate de Teodor Vișan („Țărancă veselă”), Cosmin Caraman („Înțelepciune”), Claudiu Radu („Grația chimonoului”) sau compozițiile plasticienilor Raul Popa („Un paradis pierdut”), Constantin-Adrian (Cornel) Corcăcel („Sindromul regelui”), Cornelia Burlacu („Vibrații), Andreea Gbriela Tudor („Pledoarie pentru arta și cultura unei națiuni”), Corina Năvălici („Prietenie”), Mihaela Brumar („Într-o membrană socială”), Marinela Simiraș („Vibrații toride”), Florian Doru Crihană („Soprana Leontina Văduva, în rolul Norinei din opera „Don Pasquale” de Gaetano Donizetti) și Miruna Cărăușu, aceasta inspirându-se din frescele mănăstirilor din Moldova de Nord într-o compoziție în care partea mediană este dominată pe verticală de o fereastră (simbol al deschiderii spre lume, dar și al luminii care vine de la Tatăl Ceresc), mărginită de coloane pictate cu imagini de sfinți și serafimi. Sculptura este reprezentată de ronde-bosse-urile aparținând artiștilor Florin Lucian Marin („Frumoasa adormită”, lemn patinat), Valentin Popa („Serenitate”, marmură), Bogdan Murariu („Samurai II”, marmură), Cosmin Saulea („Distorsiuni ale memoriei”, teracotă) și Lucian Jităriuc („Maternitate”, piatră), iar singura lucrare de artă decorativă o are ca autoare pe Sorina Fădor Vădeanu („Firul devenirii). Sunt lucrări care evidențiază individualitatea fiecărui artist, cunoașterea și înțelegerea profundă materialelor cu care lucrează, stăpânire tehnicilor și străduința de a conferi materiei inerte valoarea artei autentice.