Mioara Ardieleanu a prezentat două proze scurte cu tematici eseistice și jurnalistice
La ultima întâlnire a Cenaclului „Noduri şi Semne”, Mioara Ardieleanu a citit din volumul „Pagini de jurnal” două proze scurte: „Prietenul meu, păianjenul maestru” și „Urzeala tronurilor sau (și) Sensul lucrurilor”. Textele au fost apreciate pentru reflexiile poetice și filozofice împletite cu note reportericești.
Fragmentul din „Prietenul meu, păianjenul maestru” descrie un păianjen care continuă să-și ţeasă pânza, simbolizând perseverența și creația în fața fragilității vieții. Autoarea reflectă la efemeritatea existenței și la legătura misterioasă dintre oameni și lumea naturală, amintind că „Omul care sunt, o dâră de praf de stele prinsă-n pânza prietenului meu, păianjenul.”
Critici literari precum Gabriel Gherbăluță și Victor Dragomir au subliniat dualitatea și profunzimea acestor texte, menționând că ele combină imagini lirice cu o reflecție culturală și spirituală amplă. Marina Gherghef apreciază modul în care textele reflectă „puterea cuvintelor, suferință, dor și sensul existenței” și le consideră o îmbinare între credință, artă și iubire.
Potrivit viata-libera.ro, „Prietenul meu, păianjenul maestru” este un monolog interior încărcat de meditații, iar „Urzeala tronurilor sau (și) Sensul lucrurilor” îmbină partea eseistică cu cea jurnalistică și poematică. Textul evidențiază legătura invizibilă, dar profundă, dintre toate ființele, şi ne invită să reflectăm la condiția umană într-un mod complex și emoționant.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail