Camil Ressu: Marele pictor român al vieții țărănești

Camil Ressu, un nume de referință în arta românească, și-a descoperit vocația artistică de la o vârstă fragedă. La 15 ani, fiind elev la Liceul "Vasile Alecsandri", a câștigat Premiul I la un concurs de desen desfășurat la București, organizat de Societatea "Tinerimea Română", notează site-ul viata-libera.ro. Pictura nu era o străină pentru familia sa, tatăl său, Constantin A. Ressu, având o activitate în domeniu, chiar dacă era magistrat.

După finalizarea liceului în 1896, Ressu s-a înscris la Școala de Belle-Arte din București, unde a studiat sub îndrumarea profesorului G. Dem. Mirea. Din păcate, moartea tatălui său l-a determinat să se mute la Iași, unde a continuat studiile la Școala de Belle-Arte. Aici l-a avut ca profesor pe Emanoil Bardasare. În 1902, absolvind cu medalia de argint, a luat calea spre München, dar nu a găsit satisfacție în acest mediu și s-a îndreptat ulterior spre Paris.

În capitala Franței, a studiat la atelierul lui Jean Paul Laurens și s-a îmbarcat în cercuri artistice și sociale, conștientizând influențele marilor maeștri ai artei, de la Manet la Van Gogh. Revenit în țară în 1908, s-a stabilit la București și a început colaborea cu diverse publicații, lansând o serie de lucrări inspirate din viața țăranilor români, cum ar fi "Semanatorii" și "În reculegere".

În 1918, după demobilizarea din Marele Cartier General de la Iași, a co-fondat Societatea "Arta Română", care a avut un impact semnificativ asupra artei plastice românești. De asemenea, în 1925, a fost numit profesor la Academia de Arte Frumoase din București, conducând-o ca rector între 1927-1941. A fost ales președinte de onoare al Uniunii Artiștilor Plastici în 1950 și a primit titlul de Artist al Poporului în 1954.

Camil Ressu a decedat pe 1 aprilie 1962, lăsând în urmă o operă emblematică, ce reflectă un profund umanism, inclusiv compoziții și portrete. Picturile sale, axate în special pe viața țărănească, captează esența și autenticitatea personajelor reprezentate. "Țăranii lui Ressu, par tăiați cu barda în lemn de nuc", spunea poetul Victor Eftimiu despre stilul său realist.

De asemenea, artistul a fost un excelent portretist, reușind să surprindă personalități marcante ale culturii românești, precum Mihai Eminescu și Ștefan Luchian. Peisajele sale, de asemenea, reflectă o viziune riguroasă, apropiindu-se de constructivismul cezanian.

Opera sa continuă să genereze emoție și să impresioneze, fiind un exemplu de dedicare și talent în cadrul artei plastice din România.