Se împlinesc 90 de ani de la nașterea pictorului și etnologului Eugen Holban, personalitate notorie a culturii gălățene și naționale, care a dedicat peste 50 de ani creației plastice și cercetării, studierii și valorificării artei populare și etnografiei județului Galați, un domeniu care până la el a fost reprezentat printr-o pată albă pe harta etnografică a României. Artistul s-a născut pe 26 iulie 1935, la Vâlcele, judeţul Buzău. A absolvit Școala Medie Tehnică Veterinară din cadrul Grupului Școlar Agricol din Brăila, a lucrat mai mulți ani ca tehnician veterinar în comune din fostul raion Tecuci (Brăhășești, Țepu, Gohor, Negrilești, Corod, Cerțești), iar în 1961 a fost admis la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia Artă Monumentală, clasa profesorului Costin Ioanid. În timpul facultății s-a căsătorit cu colega sa Angela Tomaselli și, la absolvire, în 1967, cei doi soți, la repartizarea guvernamentală, au ales posturile de muzeografi la Muzeul de Artă Modernă și Contemporană din Galați (azi, Muzeul de Artă Vizuală). Eugen Holban a debutat în 1968, într-o expoziţie interjudeţeană. Şi-a organizat de-a lungul anilor doar două expoziții personale (1970 şi 2012) şi a participat la aproape toate Saloanele Filialei locale a UAPR, al cărei membru a fost, și la alte manifestări colective cu caracter național. A fost distins cu Premiul revistei "Dunărea de Jos" (2008, 2010); Premiul de excelență al filialei Galați a UAPR pentru întreaga activitate (2016); Premiul Direcției Județene pentru Cultură (2020). Lucrări ale sale se află în colecții de stat și private din România, Italia, Germania şi Israel. În paralel cu activitatea de muzeograf și cea de creație, Eugen Holban a început o amplă cercetare a etnografiei și artei populare din zonele Covurlui și Tutova, considerate de specialiștii de până atunci „pete albe” pe harta etnografică a țării. Ulterior, s-a transferat ca metodist la Centrul Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă (azi, Centrul Cultural „Dunărea de Jos”), Secția Cercetare, Conservare și Valorificarea Creației și Tradiției Populare, iar mai apoi a lucrat la Oficiul Județean pentru Patrimoniul Cultural Național, care funcționa în cadrul Muzeului Județean de Istorie. Un prim rezultat al cercetărilor sale a fost publicarea, în 1974, împreună cu soţia sa, a albumului „Arta populară din judeţul Galaţi”, cuprinzând secțiunile: "Țesături - Cusături (Prosopul, Fața de pernă, Prostirea)"; "Țesături - Alesături (Lăicerul, Scoarța sau covorul păpușat)"; "Ceramica". Apariţia acestuia a constituit la vremea respectivă o adevărată revelaţie, fiindcă era pentru prima oară când doi tineri cercetători demonstrau că judeţul Galaţi deţine un tezaur stilistic de mare valoare în arta populară românească, contrazicând astfel părerile unor specialişti de la nivel naţional, care considerau zona Covurluiului ca fiind săracă sub aspect etnofolcloric. După acest volum, rezultatele muncii sale de cercetare au îmbrăcat forma unor studii și articole apărute de-a lungul anilor în publicațiile „Viața liberă”, „Datini şi sinteze”, „Mioriţa”, „Şcoala gălăţeană”, „Akademia”, „Călăuza ortodoxă”, „Danubius”, „Dunărea de Jos”, „Buletin cultural”, „Danubius Universitas”, „Antares”, „Porto-Franco”, „Axis Libri”, „Buletinul Fundației Urechia Galați”, „Anuarul Științific al Bibliotecii V. A. Urechia Galați” (o parte din acestea au fost adunate de soția și fiul său Alexandru în volumul postum „Sărbătorile tradiționale de iarnă din sudul Moldovei. Datini și obiceiuri din județul Galați” (Râmnicu Vâlcea, 2022). În același timp, în funcțiile îndeplinite ca metodist și muzeograf, a stăruit ca o serie de ţesături (covoare, lăvicere, prosoape etc.) descoperite în satele Ţepu, Corod, Gohor, Matca, Cerţeşti, Cudalbi, Bălăbăneşti, Cavadineşti, Corni să fie achiziţionate, intrând astfel în colecţia Muzeului Judeţean de Istorie. Pe baza cercetărilor lui Eugen Holban, a fost reconstituit și costumul naţional specific zonei noastre, așa numitul „costum cu catrință”, provenit din comuna Cerțești, dar a cărui existență îndepărtată a fost semnalată și la Suceveni, și la Șendreni. După 1990, etnologul şi-a adus substanţial contribuţia la elaborarea documentaţiei privind înfiinţarea şi organizarea Muzeului Satului „Petru Caraman” din Pădurea Gârboavele, instituţie care funcţionează în cadrul Centrului Cultural „Dunărea de Jos” şi care reconstituie sub aspect etnografic tipul de locuinţă specific zonei noastre, prezentând trei gospodării tradiţionale din comunele Corod, Măstăcani şi Cavadineşti şi una din raionul Cahul (Republica Moldova). Preocuparea stăruitoare a pictorului pentru cercetarea și promovarea valorilor artei populare româneşti din această zonă etnofolclorică, ignorată altădată, nu a rămas fără ecou în creaţia sa, „spiritul modern al tablourilor sale hrănindu-se fără îndoială şi din rafinamentul şi din stilizarea dusă uneori până la abstractizare a covoarelor moldoveneşti”, după cum observa etnologul Paul Petrescu. În pictură, grafică și tapiserie Eugen Holban a pendulat între temele de inspiraţie folclorică, mitologică, istorică, legendară şi compoziţia abstractă. Un timp, elementele din realitatea concretă și citatul folcloric au fost pregnante şi lucrul acesta este foarte vizibil în uleiuri precum „Festival folcloric gălăţean”, „Legendă”, „Baladă”, „Sărbătoarea recoltei”, „Eliberarea ogoarelor”, „Grup de femei”, „Sărbătoare la Roşcani”, „Zi de sărbătoare”, „Alaiul caprei”, „Măști populare” ş.a. În alte lucrări ca „Germinație”, „Solstițiu”, „Echilibru”, „Primăvară”, „Dimineţi”, „Mirabila sămânţă”, „Plăsmuiri interastrale”, „Vis de luceafăr” sau cele din ciclul „Jocuri secunde”, formele sunt abstractizate, doar ritmul de desfăşurare a acestora şi masele cromatice sugerează ideea cuprinsă în titlu. Exprimarea metaforică și simbolică îl preocupă într-un grad foarte înalt pe Eugen Holban. O bună parte a creației lui Eugen Holban este realizată în tehnici mixte (acrilic, acuarelă, tempera, creioane colorate) și în tehnica pastelului („Vremea cuibăritului”, „Marţaloi şi Joimăriţa”, „Nelinişte I, II, III, IV”, „Zbor”, „Zbor întrerupt”, „Lebăda”, „Melancolie”, „Echinocțiu”, „Noaptea lupului”, „Sân Toader”, „Somnoroase păsărele”, „Mărul discordiei”, „Noaptea licuricilor”, „Precipitații”, „Linişte”, „Pasărea Măiastră”, „Început de anotimp”, „Un basm se înfiripă”). Sunt structuri abstracte, multe avându-și sorgintea în mitologia populară românească, aflate, prin textura lor, în zodia poeticului. Sugestiile și trimiterile sale la arta populară, la motivele întâlnite pe scoarțele moldovenești, pe ștergare, pe fețe de pernă sau pe vestimentația portului popular de la Dunărea de Jos sunt foarte discrete, făcute cu ingeniozitate. Ele abia mai pot fi sesizate în subtilităţile şi rafinamentele cromatice, în acordurile surdinizate de griuri, în atmosfera de nobilă spiritualitate pe care o creează. Eugen Holban plăsmuiește imagini care să-i pună în valoare individualitatea stilistică, transpuse pe suportul de hârtie sau de carton cu mijloace sintetice, sensibile, de mare finețe, bazate pe simbol și metaforă plastică. Poetica sa este a unui liric de substanță, care pune pe primul plan reflexivitatea, înălțarea spre zonele rarefiate ale spiritului. Compozițiile rezultate au coerență, sunt echilibrate, construite cu impecabilă știință, declanșează în sufletul privitorilor o claviatură de sentimente care-i tonifică și le trezește interesul pentru cunoașterea culturii acestui popor. Atins de o boală necruțătoare, care l-a imobilizat la pat aproape cinci ani, Eugen Holban a încetat din viață pe 25 noiembrie 2020. A fost înmormântat în Cimitirul Bisericii Parohiei Brezoi I, orașul Brezoi (județul Vâlcea), localitatea natală a soției sale. Pictor și grafician valoros, autor al unei opere puțin cunoscută marelui public (în 2020, subsemnatul i-a consacrat un album de artă apărut la Editura „Axis Libri”), dublat de un exigent cercetător al tezaurului etnofolcloric al locuitorilor din arealul Moldovei de Sud (jurnalista Maria Stanciu a publicat cartea „Etnologul Eugen Holban - Arhitectura satului și a sufletului românesc din Moldova de Sud”, Editura „Axis Libri”, Galați, 2023), Eugen Holban rămâne în istoria orașului și județului Galați ca una din personalitățile care a dat strălucire culturii create pe aceste meleaguri și a cărei memorie trebuie cinstită așa cum se cuvine. Autoritățile gălățene au făcut sau se gândesc să facă ceva în acest sens?